Autorii unui studiu european de amploare atrag atenţia asupra unei categorii adesea neglijate în strategiile de protecţie pandemică (măsurile şi planurile puse în aplicare pentru a proteja populaţia în timpul unei pandemii): adulţii care au supravieţuit cancerului în copilărie. Deşi au depăşit cu succes o luptă grea la vârste fragede, aceştia pot rămâne vulnerabili la forme severe de Covid-19 chiar şi după zeci de ani. Cercetări recente aduc dovezi solide în sprijinul prioritizării acestor pacienţi în viitoarele crize sanitare.
Adulţii care au supravieţuit cancerului în copilărie sunt expuşi unui risc mai mare de a dezvolta forme severe de Covid-19, arată un nou studiu realizat de Institutul Karolinska şi publicat, pe 4 iulie, în revista The Lancet Regional Health - Europe.
Datorită progreselor medicale, tot mai mulţi copii reuşesc să învingă cancerul. Totuşi, chiar şi la mult timp după încheierea tratamentului, pot persista riscuri pentru sănătate.
În noul studiu, bazat pe registre naţionale de sănătate, cercetătorii au analizat modul în care pandemia de Covid-19 a afectat supravieţuitorii de cancer pediatric din Suedia şi Danemarca.
Studiul a analizat peste 13.000 de persoane diagnosticate cu cancer înainte de împlinirea vârstei de 20 de ani, care aveau cel puţin 20 de ani la debutul pandemiei. Aceşti participanţi au fost comparaţi atât cu fraţii sau surorile lor, cât şi cu persoane selectate aleatoriu din populaţia generală, cu acelaşi gen şi acelaşi an de naştere.
Rezultatele au indicat că, deşi supravieţuitorii de cancer pediatric prezentau un risc mai redus de a contracta virusul SARS-CoV-2, în cazul în care se infectau, aveau un risc cu 58% mai mare de a dezvolta o formă severă a bolii.
Prin formă severă de Covid-19 se înţelege necesitatea de spitalizare, internare în terapie intensivă sau deces asociat infecţiei.
„Este important de înţeles că, deşi aceşti indivizi nu au fost infectaţi mai des, consecinţele au fost mai grave atunci când s-au îmbolnăvit. Rezultatele noastre sugerează că supravieţuitorii de cancer pediatric ar trebui consideraţi un grup vulnerabil în viitoarele pandemii sau crize de sănătate. Acest lucru ar putea însemna prioritizarea lor pentru vaccinare sau oferirea unor măsuri speciale de protecţie în perioadele cu transmitere intensă”, a declarat Javier Louro, cercetător postdoctoral la Institutul de Medicină Ambientală din cadrul Institutului Karolinska şi autorul principal al studiului, citat într-un comunicat.
Diferenţele de risc au fost deosebit de evidente în perioadele cu transmitere crescută, cum ar fi răspândirea rapidă a variantelor virale alfa şi omicron.
În Suedia, unde gestionarea pandemiei s-a bazat mai mult pe recomandări decât pe restricţii, creşterea riscului a fost mai accentuată decât în Danemarca, care a introdus măsuri stricte încă de la început.
