Oamenii de ştiinţă au identificat o moleculă capabilă să blocheze o genă esenţială pentru supravieţuirea glioblastomului, cea mai agresivă formă de cancer cerebral. Rezultatele, obţinute în modele de laborator, indică o posibilă nouă direcţie de tratament, aflată în prezent într-un stadiu incipient de dezvoltare.
Descoperirea aparţine unei echipe de la UVA Comprehensive Cancer Center, din cadrul University of Virginia School of Medicine.
Studiul, publicat în revista Science Translational Medicine, arată că o moleculă de mici dimensiuni poate inhiba activitatea unei gene implicate direct în dezvoltarea glioblastomului.
În experimentele efectuate pe culturi celulare şi pe şoareci de laborator, compusul a blocat activitatea genei fără a produce efecte adverse nocive la animale.
Ţinta identificată de cercetători, gena AVIL, este o oncogenă, un segment de ADN care, atunci când devine hiperactiv, favorizează dezvoltarea cancerului.
Echipa a descoperit în 2020 că această genă este implicată în glioblastom. În mod normal, AVIL contribuie la menţinerea dimensiunii şi formei celulelor. În anumite condiţii, însă, poate deveni hiperactivă şi poate susţine formarea şi răspândirea celulelor tumorale.
Glioblastomul are o evoluţie rapidă şi este aproape întotdeauna fatal. Supravieţuirea medie după diagnostic este de aproximativ 15 luni, şi numai în Statele Unite sunt diagnosticate anual peste 14.000 de cazuri. Tratamentul începe de regulă cu intervenţie chirurgicală, dar îndepărtarea completă a tumorii este dificilă, deoarece aceasta infiltrează ţesutul cerebral sănătos. Chimioterapia şi radioterapia pot prelungi supravieţuirea cu câteva luni, însă beneficiul este limitat.
Experimentele anterioare au arătat că blocarea activităţii AVIL poate elimina celulele de glioblastom la şoareci, fără a afecta celulele sănătoase. Metoda utilizată atunci nu era însă potrivită pentru aplicare la oameni. Această limitare a determinat echipa să caute o moleculă cu potenţial de medicament, capabilă să inhibe efectele nocive ale genei.
Analizele au arătat că proteina produsă de AVIL este prezentă în cantităţi foarte mici în creierul uman sănătos, dar este abundentă la pacienţii cu glioblastom. Pentru a identifica un inhibitor potrivit, cercetătorii au folosit o tehnică numită screening de mare capacitate, care permite testarea rapidă a unui număr mare de compuşi chimici. Molecula selectată pare să acţioneze asupra celulelor tumorale, fără a afecta ţesutul cerebral sănătos, şi poate traversa bariera hematoencefalică, structura care protejează creierul şi împiedică pătrunderea multor substanţe.
Potrivit autorilor, compusul ar putea fi administrat oral, sub formă de comprimat. Cercetarea se află însă într-o etapă timpurie, şi sunt necesare studii suplimentare pentru optimizarea moleculei şi evaluarea siguranţei şi eficacităţii la om. Ulterior, candidatul de medicament ar trebui testat în studii clinice, înainte de a putea primi aprobarea autorităţilor de reglementare.
Autorii subliniază că este pentru prima dată când această cale biologică este vizată în scop terapeutic. Ei consideră că abordarea ar putea oferi o nouă direcţie de tratament pentru o boală în care opţiunile actuale sunt limitate şi prognosticul rămâne rezervat.
