Un nou tratament, care combină o terapie epigenetică cu un anticorp anti-PD-1 ar putea deschide noi perspective pentru pacienţii cu o formă rară şi agresivă de limfom care nu mai răspunde la tratamentele actuale.
Un studiu, publicat miercuri, în revista Cancer Discovery, oferă speranţe pentru persoanele cu limfom cu celule natural killer/T recidivant sau refractar (R/R NKTL), o boală cu puţine opţiuni terapeutice eficiente.
Cercetarea a fost realizată de o echipă internaţională condusă de cercetători de la Sun Yat-sen University Cancer Center din China, şi de la National Cancer Center Singapore.
Limfomul NK/T este o formă rară de limfom non-Hodgkin pentru care nu există în prezent o strategie standard de tratament. Deşi imunoterapia anti-PD-1, care ajută sistemul imunitar să recunoască şi să distrugă celulele canceroase, a furnizat rezultate promiţătoare, mulţi pacienţi dezvoltă rezistenţă la tratament.
Echipa a analizat posibilitatea de a depăşi această rezistenţă prin folosirea inhibitorilor de ADN metiltransferază (DNMT), medicamente care modifică expresia genelor fără a altera secvenţa ADN-ului. Aceste substanţe pot reactiva fragmente de ADN provenite din infecţii virale antice, denumite elemente retrovirale endogene, declanşând un răspuns imun puternic asemănător celui provocat de o infecţie virală, un mecanism cunoscut drept „mimetică virală”.
Cercetătorii au emis ipoteza că această reacţie ar putea transforma o „tumoră rece” (neinflamatoare) într-una „fierbinte” (cu activitate imună ridicată), restabilind sensibilitatea la terapia anti-PD-1.
În studiu, 21 de pacienţi cu limfom NK/T recidivant sau refractar, care iniţial răspunseseră la imunoterapie dar la care cancerul a recidivat au primit o combinaţie de inhibitor PD-1 (sintilimab) şi un inhibitor DNMT (decitabină sau azacitidină).
Rezultatele au fost remarcabile: 10 pacienţi au intrat în remisie completă, iar alţi patru au avut un răspuns parţial.
Rata globală de supravieţuire la doi ani a fost de 50,2%, semnificativ mai mare decât pragul mediu de trei luni observat la pacienţii rezistenţi la imunoterapie.
Analizele preclinice au arătat că inhibitorii DNMT reactivează elementele retrovirale endogene, activând calea de semnalizare a interferonului de tip 1 şi atrăgând celulele T CD8 pozitive în interiorul tumorii, făcând-o vulnerabilă la atacul imun.
Potrivit autorilor, combinaţia de tratament ar putea fi potenţial curativă pentru o parte dintre pacienţi.
Totuşi, cercetătorii avertizează că studiul are limite, fiind unul retrospectiv, cu un număr redus de pacienţi, iar raritatea bolii a îngreunat analiza detaliată a ţesuturilor tumorale. Cu toate acestea, concluziile sunt în linie cu alte cercetări care arată că strategia de „mimetică virală” ar putea amplifica eficienţa imunoterapiilor şi în alte tipuri de cancer.
Studiul subliniază potenţialul medicamentelor care acţionează asupra reglării epigenetice, de a „reactiva” sistemul imunitar şi de a transforma tratamentele existente în opţiuni mai eficiente pentru pacienţii cu forme de cancer refractare.
