Cercetătorii de la Universitatea McMaster, din Canada, au realizat un progres semnificativ în tratamentul cancerului hepatic, dezvoltând un nou medicament care blochează metabolismul grăsimilor şi activează sistemul imunitar împotriva tumorilor. Rezultatele obţinute până acum în studiile preclinice sunt promiţătoare, spun cercetătorii.
Celulele de cancer hepatic utilizează grăsimea ca sursă principală de energie, ceea ce le favorizează dezvoltarea şi reprezintă un factor de risc major pentru apariţia cancerului la milioane de persoane afectate de boala ficatului gras.
Însă cercetătorii de la Universitatea McMaster, în colaborare cu Espervita Therapeutics, au dezvoltat un tratament promiţător care ajută sistemul imunitar să atace şi să distrugă aceste tumori.
Un studiu, publicat, miercuri, în revista Nature, oferă perspective promiţătoare pentru încetinirea dezvoltării tumorilor şi stimularea mecanismelor naturale de apărare ale organismului. Importanţa noii strategii este amplificată de eficienţa limitată a tratamentelor actuale în cancerul hepatic, boală în care mai puţin de una din cinci persoane supravieţuieşte la cinci ani de la diagnostic.
„Acesta este unul dintre primele studii care demonstrează că intervenţia asupra metabolismului tumoral poate activa sistemul imunitar să omoare celulele de cancer hepatic şi deschide calea către strategii mai eficiente de prevenţie şi tratament pentru acest cancer cu prognostic sever”, a declarat joi, profesorul Gregory Steinberg, director al Centrului pentru Cercetare în Metabolism, Obezitate şi Diabet (Centre for Metabolism, Obesity and Diabetes Research) de la McMaster şi autor principal al studiului, citat într-un comunicat.
Cercetătorii s-au concentrat pe o enzimă numită ATP citrat liază (ACLY), care joacă un rol cheie în transformarea zahărului în grăsime, şi au conceput un medicament care inhibă sau „dezactivează” această enzimă în mod selectiv în ficat.
Rezultatele s-au dovedit promiţătoare: tumorile au fost identificate şi distruse. O descoperire neaşteptată, însă deosebit de interesantă pentru cercetători, a fost faptul că răspunsul imun nu a fost generat de binecunoscutele celule T, implicate frecvent în combaterea cancerului, ci de o populaţie mai puţin explorată, celulele B.
„Deşi celulele T sunt recunoscute pentru rolul lor esenţial în combaterea cancerului, implicarea celulelor B a rămas până acum mai puţin clară. Descoperirile noastre evidenţiază o legătură nouă şi puţin studiată până acum între metabolismul tumoral şi răspunsul imun susţinut de celulele B”, adaugă Jaya Gautam, autor principal şi cercetător asociat în Departamentul de Medicină al Universităţii McMaster
Boala ficatului gras, cunoscută în termeni de specialitate ca steatoză hepatică asociată cu disfuncţie metabolică (MASLD), afectează milioane de persoane în întreaga lume.
Dintre aceştia, aproape 20% vor dezvolta steatohepatită asociată cu disfuncţia metabolică (MASH), o formă specifică şi mai severă a bolii ficatului gras, care creşte dramatic riscul de a dezvolta cancer hepatic.
Medicamentul care inhibă enzima ACLY se numeşte EVT0185 şi a fost administrat la şoareci cu MASH şi cancer hepatic. Şoarecii trataţi cu medicamentul au prezentat un număr redus de tumori, iar acestea s-au dovedit semnificativ mai sensibile la atacul sistemului imunitar, în special la acţiunea celulelor B.
Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a clarifica modul în care inhibarea enzimei ACLY în tumori potenţează răspunsul sistemului imunitar şi pentru a determina dacă un mecanism similar, susţinut de celulele B, se manifestă şi la oameni sau în cazul altor forme de cancer.
