Cercetători de la Universitatea americană Virginia Tech au descoperit un posibil mecanism prin care tratamentele oncologice pot produce dificultăţi de memorie şi concentrare la pacienţi. Studiul arată că medicamentele utilizate în chimioterapie pot afecta sistemul limfatic al creierului - reţeaua care elimină deşeurile şi menţine echilibrul fluidelor cerebrale - ceea ce ar putea explica apariţia tulburărilor cognitive după tratament.
După tratamentul chimioterapic, mulţi pacienţi se confruntă cu o stare de confuzie, uitare şi dificultăţi de concentrare, cunoscută popular drept „creierul de chimioterapie”. Un nou studiu aduce dovezi despre modul în care medicamentele oncologice ar putea afecta sistemul limfatic al creierului, o reţea microscopică esenţială pentru eliminarea deşeurilor şi menţinerea sănătăţii neuronale.
Cercetarea, publicată recent în revista Communications Biology, arată că unele medicamente utilizate frecvent în tratamentul cancerului pot reduce capacitatea sistemului limfatic cerebral de a drena eficient fluidele şi celulele imunitare. Acest mecanism ar putea sta la baza tulburărilor cognitive raportate de până la trei sferturi dintre pacienţii trataţi cu chimioterapie, simptome care pot persista luni sau chiar ani după terminarea terapiei.
Echipa de la Fralin Biomedical Research Institute din cadrul Virginia Tech a observat în modele de laborator şi la animale că medicamente precum docetaxelul şi carboplatina pot provoca o micşorare a vaselor limfatice şi o reducere a ramificaţiilor acestora, semne clare ale unei regenerări deficitare. Efectele au fost mai pronunţate în cazul docetaxelului, un agent folosit frecvent în tratamentul cancerului de sân.
Rezultatele imagistice au confirmat o drenare limfatică diminuată la animalele tratate, corelată cu scăderea performanţei la testele de memorie.
„Aceste date sugerează că ‘creierul de chimioterapie’ ar putea fi cauzat de o alterare a fluxului limfatic cerebral, un fenomen observat şi în boli neurodegenerative precum Alzheimer”, a explicat prof. Jennifer Munson, care a condus echipa de cercetare.
Studiul deschide noi direcţii de cercetare pentru reducerea acestor efecte secundare fără a compromite eficienţa tratamentului anticancer. Cercetătorii explorează posibilitatea de a administra proteine sau alte molecule care să restabilească fluxul limfatic, precum şi rolul pe care somnul şi exerciţiile fizice îl pot avea în ameliorarea drenajului cerebral.
Un alt aspect investigat este diferenţa de gen: femeile par să fie mai predispuse la aceste tulburări cognitive decât bărbaţii.
„Bolile sistemului limfatic afectează femeile mai frecvent, iar acest lucru ar putea explica parţial de ce simptomele ‘creierului de chimioterapie’ sunt mai severe la ele”, a adăugat Munson.
Autorii au evidenţiat necesitatea ca tratamentele oncologice să fie analizate nu doar prin prisma supravieţuirii, ci şi a efectelor acestora asupra calităţii vieţii pacienţilor.
„Este esenţial să luăm în considerare impactul pe termen lung asupra calităţii vieţii şi sănătăţii cognitive a pacienţilor”, a subliniat Monet Roberts, cercetătoare în domeniul ingineriei biomedicale, una dintre coautoarele studiului.
