Un studiu recent sugerează că persoanele în vârstă care îşi pierd simţul mirosului pot avea un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă, ceea ce indică faptul că modificările olfactive ar putea fi un semnal de avertizare pentru sănătatea cardiovasculară.
Studiul a analizat legătura dintre capacitatea olfactivă şi riscul de boală coronariană (cardiopatia ischemică) la peste 5.100 de adulţi vârstnici care nu prezentau iniţial afecţiuni cardiace. Boala coronariană reprezintă incapacitatea vaselor de sânge de a asigura un aport suficient de oxigen, pentru o funcţionare corectă a inimii.
Participanţii au luat parte la Atherosclerosis Risk in Communities Study, un proiect amplu de urmărire a factorilor de risc cardiovascular.
Simţul mirosului a fost evaluat printr-un test de identificare a 12 mirosuri comune, iar rezultatele au fost clasificate ca bune, moderate sau slabe.
După o perioadă mediană de urmărire de aproape 10 ani, cercetătorii au înregistrat 280 de cazuri noi de boală coronariană, reprezentând 5,4% dintre participanţi.
Persoanele cu un simţ diminuat al mirosului au prezentat un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boală cardiacă în primii ani de urmărire.
Comparativ cu cei cu miros bun, riscul ajustat de CHD pentru persoanele cu miros slab a fost dublu în primii patru ani (raport de risc marginal ajustat 2,06 la doi ani şi 2,02 la patru ani), scăzând treptat până la un nivel aproape neutru după nouă ani.
Analizele suplimentare au confirmat consistenţa acestor rezultate, chiar şi după ajustarea pentru alţi factori de risc cardiovascular, cum ar fi vârsta, sexul biologic şi starea generală de sănătate.
O asociere mai slabă, dar totuşi prezentă, a fost observată şi la persoanele cu un simţ olfactiv moderat.
Autorii studiului sugerează că pierderea inexplicabilă a mirosului la vârsta adultă ar putea fi un indicator al îmbătrânirii biologice accelerate sau al deteriorării vasculare, ambele fiind legate de riscul cardiovascular.
Într-o declaraţie separată, dr. Neil Shah, cardiolog din New York, care nu a participat la studiu, a subliniat că un declin al simţului mirosului ar trebui să determine o evaluare completă a riscului pentru boli de inimă.
Studiul adaugă o nouă dimensiune în înţelegerea legăturii dintre sistemul nervos şi sănătatea inimii, indicând că simţurile pot oferi indicii timpurii despre starea generală a organismului.
Cercetarea, publicată recent în revista JAMA Otolaryngology–Head & Neck Surgery, a fost realizată de o echipă de la Universitatea de Stat din Michigan.
Boala coronariană (în engl., coronary heart disease/CHD) este o afecţiune în care arterele coronare - vasele de sânge vitale care alimentează inima cu sânge bogat în oxigen - se îngustează sau se blochează din cauza depunerii de grăsimi (plăci de aterom). Această reducere a fluxului sanguin poate provoca dureri în piept (angină), infarct miocardic sau alte complicaţii cardiace.
Este principala cauză a bolilor de inimă la adulţi şi rezultă din afectarea progresivă a circulaţiei către muşchiul cardiac.
