Un nou studiu internaţional arată că diabetul gestaţional, care apare în timpul sarcinii, este asociat cu scăderea funcţiilor cognitive la mame şi cu un risc mai mare de tulburări de neurodezvoltare, precum autismul şi ADHD, la copii. Rezultatele au fost prezentate la Reuniunea Anuală a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD 2025). Cercetătorii atrag atenţia asupra importanţei depistării precoce şi a managementului corect al acestei afecţiuni, care afectează tot mai multe sarcini la nivel mondial.
Diabetul gestaţional este o formă de diabet care se dezvoltă exclusiv în timpul sarcinii şi afectează aproximativ 14% dintre gravide la nivel global.
Această afecţiune apare din cauza schimbărilor hormonale şi a modului în care insulina transformă alimentele în energie şi distribuie acest „combustibil” către celule. Dacă insulina nu funcţionează corect sau dacă organismul mamei produce o cantitate insuficientă din acest hormon, nivelul zahărului din sânge creşte, ceea ce duce la apariţia diabetului. În timpul sarcinii, hormonii produşi de placentă pot interfera cu acţiunea normală a insulinei.
Factorii de risc includ obezitatea, istoricul familial de diabet şi vârsta înaintată a mamei. Deşi, de obicei, dispare după naştere, această afecţiune poate genera complicaţii atât pentru mamă, cât şi pentru copil, precum preeclampsie, hipertensiune, naştere prematură sau prin cezariană, greutate mare la naştere sau hipoglicemie neonatală. Copiii expuşi prezintă, de asemenea, un risc mai mare de obezitate şi diabet la vârsta adultă.
Rezultatele, prezentate la Reuniunea Anuală a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD 2025), desfăşurată la Viena între 15 şi 19 septembrie, a inclus o meta-analiză a 48 de studii observaţionale, cu date de la peste 9 milioane de sarcini din 20 de ţări.
Analiza a vizat efectele diabetului gestaţional asupra funcţiilor cognitive ale mamelor şi copiilor, de la naştere până la vârsta de 29 de ani.
Rezultatele arată că mamele cu diabet gestaţional au obţinut scoruri semnificativ mai mici la Montreal Cognitive Assessment (MoCA), un test standardizat pentru evaluarea cognitivă, cu o medie de 2,47 puncte mai scăzută faţă de mamele fără această afecţiune.
În ceea ce priveşte copiii, studiul a identificat diferenţe specifice în dezvoltarea cognitivă. Aceştia au avut un IQ mediu cu 3,92 puncte mai mic decât copiii neexpuşi diabetului gestaţional şi o scădere de 3,18 puncte la abilitatea de a înţelege, analiza şi comunica eficient prin limbaj.
Mai mult, copiii mamelor cu diabet gestaţional au avut un risc cu 45% mai mare de întârzieri de dezvoltare, cu 36% mai mare de a fi diagnosticaţi cu ADHD (tulburare de deficit de atenţie şi hiperactivitate) şi cu 56% mai mare de autism (tulburări din spectrul autist).
Autorii au subliniat faptul că, designul acestui studiu nu poate demonstra că diabetul gestaţional provoacă în mod direct ADHD sau autism, ci doar că există o asociere puternică între acestea.
Deşi studiul nu a identificat diferenţe semnificative în structura cerebrală sau scorurile cognitive generale, autorii subliniază că efectele negative pot fi cauzate de factori precum inflamaţia, stresul oxidativ, nivelurile ridicate de insulină sau scăderea aportului de oxigen în uter, care influenţează dezvoltarea creierului fetal. Totuşi, mecanismele exacte rămân insuficient înţelese.
„Sunt necesare şi monitorizări pe termen mai lung, pe parcursul copilăriei, pentru a evalua dacă aceste asocieri persistă sau evoluează către alte probleme mai grave”, a declarat autoarea principală, Caitlin Por, de la Universitatea Monash, din Australia, unde, în perioada 2020-2021, aproape una din cinci femei a fost diagnosticată cu această afecţiune în timpul sarcinii.
Cercetătorii insistă asupra necesităţii unor studii pe termen lung, pentru a înţelege dacă aceste efecte persistă sau se agravează în timp.
„Rezultatele noastre confirmă îngrijorările legate de efectele dăunătoare ale diabetului gestaţional asupra creierului în dezvoltare. Este o problemă de sănătate publică ce necesită atenţie urgentă”, a declarat coordonatorul studiului, dr. Ling-Jun Li, de la Universitatea Naţională din Singapore, citat într-un comunicat al EASD.
Concluziile acestui studiu evidenţiază importanţa screeningului precoce pentru diabetul gestaţional şi a intervenţiilor care pot reduce riscurile atât pentru sănătatea mamelor, cât şi pentru dezvoltarea neurologică a copiilor.
Deşi diabetul gestaţional nu poate fi prevenit complet, riscul poate fi redus printr-o alimentaţie echilibrată şi nutritivă, precum şi prin exerciţii fizice regulate înainte şi în timpul sarcinii. Cercetătorii recomandă ca strategiile de monitorizare şi control al nivelului glicemiei la mame, alături de evaluările dezvoltării copiilor după naştere, să fie tratate ca o prioritate în comunicarea dintre medici şi paciente.
