O tumoră cerebrală rară şi extrem de agresivă, care afectează copiii foarte mici, ar putea avea o nouă opţiune terapeutică, potrivit unor rezultate obţinute recent în cercetarea preclinică. O strategie bazată pe asocierea a două medicamente a demonstrat efecte favorabile asupra evoluţiei bolii în modele experimentale, oferind o direcţie promiţătoare pentru viitoare studii.
O echipă de cercetători de la St. Jude Children’s Research Hospital a identificat o abordare terapeutică cu potenţial în tratamentul tumorilor teratoide/rabdoide atipice (ATRT), o formă rară de cancer pediatric al sistemului nervos central (SNC).
Studiul, publicat în revista Neuro-Oncology Pediatrics, arată că utilizarea concomitentă a două medicamente experimentale a fost bine tolerată, a redus volumul tumoral şi a prelungit supravieţuirea în modele de laborator.
ATRT este diagnosticată la mai puţin de 100 de copii pe an în Statele Unite şi este asociată cu un prognostic nefavorabil, opţiunile terapeutice actuale fiind limitate. Tumora apare de obicei la vârste foarte mici şi este considerată dificil de tratat. În acest context, identificarea unor noi strategii reprezintă o prioritate majoră pentru cercetătorii din acest domeniu.
Cercetarea s-a concentrat pe proteina p53, cunoscută pentru rolul său în suprimarea tumorilor. Oamenii de ştiinţă au testat o combinaţie de idasanutlin, un medicament care creşte nivelul p53 prin blocarea degradării acesteia, cu selinexor, care împiedică exportul p53 din nucleu. Asocierea celor două mecanisme a fost gândită pentru a intensifica activarea căii p53 în celulele tumorale.
Rezultatele au arătat că această combinaţie de tratament a prelungit semnificativ supravieţuirea în modele murine de ATRT şi de tumori rabdoide maligne localizate în afara SNC. Cercetătorii au confirmat, de asemenea, că ambele medicamente ating concentraţii suficiente la nivel cerebral pentru a induce un răspuns puternic al căii p53, un aspect esenţial în cazul tumorilor cerebrale, unde bariera hematoencefalică limitează accesul multor tratamente.
Studiul a identificat şi un posibil mecanism de apariţie a rezistenţei la terapie după expunere îndelungată, legat de familia de proteine BCL-2, implicate în reglarea morţii celulare. Autorii arată că acest tip de rezistenţă ar putea fi contracarat prin intervenţii terapeutice suplimentare, descrise în cadrul cercetării.
Autorii subliniază că rezultatele obţinute oferă o bază solidă pentru continuarea investigaţiilor asupra acestei combinaţii terapeutice în cazul tumorilor rabdoide, în special ATRT.
De asemenea, este menţionat faptul că, la copii, mutaţiile genei p53 sunt mai rare comparativ cu adulţii, ceea ce sugerează că strategii de acest tip ar putea avea o aplicabilitate mai largă în oncologia pediatrică.
În prezent, această combinaţie de tratament este utilizată doar la nivel experimental şi nu este aprobată pentru uz clinic în tratamentul ATRT.
