O cercetare recentă oferă o perspectivă mai clară asupra impactului Covid-19 de lungă durată asupra copiilor mai mici de 6 ani, un segment frecvent trecut cu vederea în studiile clinice. Studiul a identificat simptome distincte faţă de cele întâlnite la adulţi sau adolescenţi, cu implicaţii semnificative pentru dezvoltarea şi calitatea vieţii copilului. Pentru medicii pediatri şi specialiştii în sănătatea copiilor, aceste date oferă o referinţă valoroasă pentru evaluarea şi monitorizarea celor mai tineri pacienţi post-Covid.
Covid-ul de lungă durată se referă la simptome care persistă mult timp după infecţia virală iniţială şi poate afecta persoane de toate vârstele, inclusiv copii. Însă simptomele persistente la un sugar, copil mic sau copil de vârstă preşcolară pot fi diferite faţă de cele observate la adulţi şi copii mai mari, au constatat recent cercetătorii.
Noul studiu, realizat de o echipă de specialişti de la Mass General Brigham, a analizat cele mai frecvente simptome ale Covid de lungă durată la copiii mici, constatând că sugarii şi copiii sub 2 ani aveau mai frecvent probleme cu somnul, prezentau iritabilitate, lipsa poftei de mâncare, nas înfundat şi tuse.
Copiii de vârstă preşcolară (3–5 ani) prezentau mai des tuse seacă şi oboseală în timpul zilei/scăderea energiei.
„Acest studiu este important deoarece arată că simptomele Covid de lungă durată la copiii mici sunt diferite faţă de cele observate la copiii mai mari şi adulţi”, a declarat Tanayott Thaweethai, coautor principal al studiului, director al departamentului de Biostatistică şi Implicare în Cercetare la Massachusetts General Hospital (MGH) şi asistent universitar la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard.
„Copiii cu aceste simptome aveau adesea o stare generală de sănătate mai proastă, o calitate a vieţii mai scăzută şi întârzieri în dezvoltare”, a completat cercetătoarea.
Acest studiu, care face parte din iniţiativa Recover (Researching Covid to Enhance Recovery), un efort amplu care îşi propune să înţeleagă mai bine cum afectează Covid de lungă toate categoriile de vârstă, furnizează cele mai recente informaţii în acest sens.
Cercetarea se bazează pe un studiu anterior care a examinat simptomele Covid prelungit la copiii de vârstă şcolară (6–11 ani) şi adolescenţi (12–17 ani).
În acest nou studiu, cercetătorii din cadrul Recover s-au concentrat pe grupele de vârstă mai mici: sugari/copii mici şi copii de vârstă preşcolară.
Studiul a inclus 472 de sugari/copii mici şi 539 de copii preşcolari, dintre care unii avuseseră anterior Covid, iar alţii nu.
Copiii au fost înscrişi între martie 2022 şi iulie 2024 în peste 30 de unităţi medicale şi centre comunitare din Statele Unite.
Cercetătorii au analizat o varietate de simptome raportate de îngrijitori şi care persistau cel puţin 90 de zile după infecţia cu virusul care provoacă Covid-19 (SARS-CoV-2) în ambele grupe de vârstă: 41 de simptome în grupul sugarilor/copii mici şi 75 de simptome în rândul copiilor preşcolari. Ei au comparat copiii care nu fuseseră infectaţi anterior cu cei care au avut boala, pentru a vedea ce simptome persistau.
Dintre copiii infectaţi anterior, 40 din 278 de sugari/copii mici (14%) şi 61 din 399 de copii preşcolari (15%) au fost clasificaţi ca fiind probabil afectaţi de Covid de lungă durată.
„Am identificat un tipar distinct pentru ambele grupe de vârstă de copii mici, incluzând simptome diferite faţă de ceea ce vedem la copiii mai mari şi la adulţi”, a declarat dr. Andrea Foulkes, coautor principal al studiului, director al departamentului de Biostatistică la MGH şi profesor la Facultatea de Medicină a Harvard şi la T.H. Chan School of Public Health.
„Instrumentele utilizate în acest studiu pot fi aplicate în cercetări viitoare pentru a înţelege mai bine Covid-ul de lungă durată la copiii mici şi pentru a dezvolta metode de îngrijire adaptate lor”, a adăugat cercetătoarea.
Autorii menţionează că simptomele raportate în acest studiu au fost identificate în scopuri de cercetare, nu pentru stabilirea unui diagnostic clinic, şi că părinţii ar trebui să discute cu medicul pediatru dacă sunt îngrijoraţi de simptome asociate cu Covid de lungă durată.
Ei mai precizează că studiul se bazează pe chestionare completate de părinţi sau îngrijitori, ceea ce poate duce la informaţii mai puţin precise, mai ales în cazul copiilor foarte mici, care nu îşi pot exprima clar simptomele.
De asemenea, nu în toate cazurile a fost posibilă confirmarea infecţiei cu ajutorul testelor pe bază de anticorpi.
Rezultatele au fost publicate pe 27 mai, în revista revista JAMA Pediatrics.
