Cercetătorii de la Universitatea din Virginia (UVA Health) lucrează la o metodă inovatoare care ar putea permite identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta fibroză pulmonară, o afecţiune gravă ce provoacă cicatrizarea progresivă a plămânilor, înainte ca simptomele să devină vizibile. Această abordare ar putea duce la tratamente mai eficiente şi cu mai puţine efecte adverse pentru pacienţi.
Echipa de la UVA Health a descoperit deja markeri biologici în sânge (biomarkeri) care pot estima şansele de supravieţuire ale pacienţilor cu boală pulmonară interstiţială (BPI), care provoacă inflamaţii şi ţesut cicatrizat în plămâni.
Cercetătorii consideră însă că aceşti biomarkeri pot oferi informaţii mult mai profunde: prin analizarea lor, ar putea fi identificate persoanele care nu prezintă încă boala, dar care o vor dezvolta în timp. În plus, echipa urmăreşte să cartografieze semnăturile moleculare caracteristice stadiilor incipiente şi avansate ale bolii, pentru a înţelege mai bine mecanismele care duc la apariţia fibrozei pulmonare şi pentru a găsi modalităţi de prevenţie.
Boala pulmonară interstiţială reprezintă un grup de afecţiuni respiratorii cronice care provoacă inflamaţie şi cicatrizare la nivelul ţesutului pulmonar. Cea mai frecventă formă este fibroza pulmonară idiopatică (FPI), a cărei cauză nu este pe deplin cunoscută. Boala poate evolua lent sau rapid, dar în unele cazuri devine fatală, iar în prezent nu există un tratament curativ. Aproximativ o treime din transplanturile pulmonare efectuate anual la nivel mondial sunt necesare din cauza BPI.
Medicamentele existente pot încetini progresia bolii, însă pot cauza efecte adverse importante, inclusiv afectarea funcţiei hepatice, greaţă, vărsături sau diaree, ceea ce limitează utilizarea lor. De aceea, identificarea timpurie a persoanelor la risc este considerată esenţială pentru dezvoltarea unor terapii noi, mai bine tolerate.
Într-un studiu publicat recent în revista American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, echipa de la UVA Health a identificat mai multe proteine plasmatice asociate cu debutul bolii pulmonare interstiţiale, unele dintre acestea fiind prezente în cantităţi mari în ţesutul pulmonar afectat.
Cercetătorii au obţinut o finanţare pe cinci ani de la National Heart, Lung and Blood Institute (parte a National Institutes of Health - NIH) pentru a continua investigaţiile.
Obiectivul final este ca medicii să poată identifica persoanele cu risc crescut şi să le înscrie în studii clinice de prevenţie, axate pe împiedicarea apariţiei bolii înainte de debutul simptomelor.
„Dorim să identificăm biomarkeri în sânge care pot anticipa atât dezvoltarea bolii, cât şi supravieţuirea pacienţilor. Sperăm ca aceşti indicatori să completeze alte instrumente, precum imagistica pulmonară şi analiza genomică, pentru a depista adulţii care prezintă un risc mai mare de a dezvolta BPI. Acest lucru este esenţial pentru crearea de tratamente care să prevină boala, nu doar să o încetinească”, a declarat dr. John S. Kim, specialist în pneumologie şi terapie intensivă la Uva Health, citat într-un comunicat.
Cercetarea derulată la UVA Health marchează un pas important către o nouă etapă în medicina respiratorie preventivă: analiza sângelui ar putea oferi medicilor un semnal de avertizare timpurie privind riscul de fibroză pulmonară, permiţând intervenţii care să oprească evoluţia bolii înainte ca leziunile pulmonare să devină ireversibile.
