Un studiu recent aduce o perspectivă revoluţionară asupra depresiei, una dintre cele mai răspândite afecţiuni la nivel mondial, dezvăluind modificări biologice distincte în anumite tipuri de celule cerebrale. Această descoperire deschide calea dezvoltării unor tratamente mult mai precise, care să vizeze direct mecanismele biologice implicate în boală.
Un grup de cercetători de la Universitatea McGill şi Institutul Douglas, din Canada, au identificat două tipuri distincte de celule cerebrale care prezintă modificări la persoanele cu depresie.
Studiul, publicat în revista Nature Genetics, oferă pentru prima dată o imagine detaliată a modificărilor activităţii genetice în celulele cerebrale, corelate cu mecanismele care reglează expresia ADN-ului.
„Este pentru prima dată când putem identifica exact ce tipuri de celule din creier sunt afectate în depresie, ceea ce ne oferă o imagine mult mai clară asupra locului unde apar aceste perturbări”, a explicat coordonatorul studiului, prof. dr. Gustavo Turecki, citat într-un comunicat al Universităţii McGill.
Cercetarea a fost posibilă datorită accesului la Douglas-Bell Canada Brain Bank, una dintre puţinele bănci de creiere din lume care conţine ţesut cerebral post-mortem donat de persoane cu afecţiuni psihiatrice.
Folosind metode genomice de ultimă generaţie, echipa a analizat ARN-ul şi ADN-ul din mii de celule cerebrale, comparând mostre provenite de la 59 de persoane diagnosticate cu depresie şi 41 de persoane fără această afecţiune.
Rezultatele au evidenţiat modificări importante la nivelul unui tip de neuron excitator, implicat în reglarea dispoziţiei şi a răspunsului la stres, precum şi într-un subtip de celule microgliale, responsabile de reglarea proceselor inflamatorii în creier. În ambele tipuri celulare, mai multe gene prezentau o activitate diferită la persoanele cu depresie, sugerând perturbări majore în aceste sisteme-cheie ale creierului.
Studiu care leagă depresia de anumite celule cerebrale modificate deschide calea către noi tratamente. Cercetarea pe probe rare de creier prelevate post-mortem dezvăluie modificări ale activităţii genice, oferind o perspectivă asupra rădăcinilor biologice ale depresiei. Credit: Universitatea McGill
Prin identificarea exactă a celulelor implicate, studiul oferă dovezi suplimentare că depresia nu este doar o tulburare emoţională, ci o afecţiune care reflectă modificări biologice reale şi măsurabile în creier.
„Aceste rezultate susţin ceea ce neuroştiinţa ne arată de ani de zile: depresia are o bază biologică specifică”, a subliniat dr. Turecki.
În continuare, cercetătorii intenţionează să investigheze modul în care aceste schimbări la nivel celular afectează funcţionarea generală a creierului şi dacă intervenţiile terapeutice care vizează direct aceste celule ar putea duce la tratamente mai eficiente.
Această descoperire ar putea deschide un capitol nou în înţelegerea şi tratarea depresiei, o afecţiune de care suferă peste 264 de milioane de oameni la nivel mondial.
