Depresia nu constituie o afecţiune clinică uniformă, iar acest lucru ar putea explica de ce mulţi pacienţi nu obţin beneficii de la tratamentele standard. Un studiu de amploare, realizat în Australia, arată că o proporţie semnificativă de persoane cu depresie prezintă o formă distinctă a bolii, care nu răspunde la cele mai frecvent prescrise antidepresive şi este asociată cu alte probleme de sănătate.
Cercetători de la Brain and Mind Centre din cadrul Universităţii din Sydney au analizat datele a aproape 15.000 de australieni diagnosticaţi cu depresie. Pe baza acestor informaţii, echipa a identificat un subtip clinic distinct, denumit „depresie atipică”, care a reprezentat aproximativ 21% din eşantionul studiat.
Această formă de depresie a fost asociată frecvent cu alte afecţiuni mintale şi fizice, inclusiv diabetul.
Studiul, publicat luni, în revista Biological Psychiatry, arată că persoanele din acest grup nu răspund bine la antidepresivele utilizate în mod curent, precum inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) şi inhibitorii recaptării serotoninei şi noradrenalinei (IRSN).
Aceste medicamente acţionează asupra chimiei creierului, însă rezultatele studiului sugerează că, în cazul acestui subtip de depresie, pot fi implicate şi alte procese biologice.
Autorii mai arată că pacienţii cu depresie atipică sunt mai predispuşi la reacţii adverse în urma tratamentului cu antidepresive standard, printre care creşterea în greutate.
În plus, acest subtip a fost asociat cu un risc genetic mai mare legat de markeri metabolici, imuni, inflamatori şi de ritm circadian, cunoscut şi ca „ceas biologic” al organismului.
Potrivit autorilor, aceste rezultate susţin identificarea unor tratamente adaptate biologiei fiecărui pacient. O astfel de abordare ar putea ajuta pacienţii să primească mai rapid un tratament eficient şi să evite utilizarea repetată a unor medicamente care nu dau rezultate şi pot provoca efecte adverse supărătoare.
Într-un context marcat de creşterea numărului de persoane care trăiesc cu depresie, specialiştii atrag atenţia că mulţi pacienţi, în special femeile, nu primesc un tratament eficient de la primul contact cu sistemul medical, iar datele studiului susţin necesitatea unor intervenţii mai bine ţintite, adaptate profilului biologic al fiecărei persoane.
