Lipsa accesului rapid la tratamente specializate şi listele de aşteptare lungi în sănătatea mintală pediatrică cer soluţii eficiente şi uşor de implementat la scară largă. O echipă de cercetători de la Institutul Karolinska propune o alternativă promiţătoare: intervenţii online de scurtă durată, menite să reducă simptomele psihice la adolescenţi şi să-i implice activ pe părinţi. Rezultatele preliminare sunt încurajatoare şi ar putea redefini modul în care sunt abordate problemele emoţionale în rândul tinerilor.
Cercetători de la Karolinska au dezvoltat două intervenţii online, scurte şi uşor accesibile, destinate prevenirii şi reducerii problemelor de sănătate mintală în rândul adolescenţilor şi a părinţilor acestora.
Un studiu pilot, publicat recent în revista JAMA Network Open, indică faptul că aceste intervenţii sunt bine primite şi par promiţătoare în sprijinirea adolescenţilor cu dificultăţi emoţionale, precum şi a părinţilor sau îngrijitorilor acestora.
Un studiu mai amplu pe această temă este acum în desfăşurare, în Suedia.
„Listele de aşteptare pentru îngrijirea sănătăţii mintale sunt lungi, iar accesul la tratamente bazate pe dovezi pentru tinerii cu probleme psihice variază mult la nivel naţional. Prin urmare, este nevoie urgentă de intervenţii digitale simple, care să poată fi oferite în cadrul medicinei primare la scară naţională”, explică Johan Bjureberg, care a coordonat studiul, asistent universitar la Centrul de Cercetare în Psihiatrie şi la Departamentul de Neuroştiinţe Clinice din cadrul Institutului Karolinska.
Dificultăţile în gestionarea şi reglarea emoţiilor, stresului, precum şi provocările din relaţii şi cele de la şcoală pot conduce la tulburări psihice precum anxietatea, depresia şi comportamente de autovătămare.
Studiul a inclus 30 de adolescenţi cu vârste între 12 şi 17 ani, cu probleme psihice uşoare până la moderate, precum şi pe părinţii acestora.
Familiile au fost repartizate aleatoriu în una dintre cele două intervenţii. Tratamentul a fost oferit într-un format online scurt, conceput pentru a corespunde cerinţelor medicinei primare de a oferi tratamente uşor accesibile, dar şi pentru a răspunde preferinţei tinerilor de a combina conţinutul online cu contactul personal cu un terapeut.
În ambele intervenţii, adolescenţii şi părinţii au avut contact săptămânal cu un terapeut prin chat şi întâlniri online. În plus, au lucrat individual cu materiale digitale.
Una dintre intervenţii s-a concentrat în mod special pe învăţarea despre emoţii. Cealaltă a inclus suport digital şi psihoeducaţie, în cadrul căreia adolescentul, cu sprijinul terapeutului, a identificat strategii pentru a-şi îmbunătăţi starea de bine.
Părinţii au apreciat ca pozitivă participarea la cursul online de parenting.
„Intervenţiile online de scurtă durată oferă acces facil la un psiholog prin chat şi apeluri video şi implică activ părinţii. Formatul s-a dovedit a fi apreciat şi potenţial eficient, deşi sunt necesare studii mai ample. În prezent desfăşurăm un studiu multicentric, mai mare”, a explicat Katja Sjöblom, psiholog şi doctorandă la Karolinska.
Studiul POET, aflat în desfăşurare, este deschis înscrierii la nivel maţional în Suedia şi va include câteva sute de familii.
