Screeningul personalizat pentru cancerul de sân ar putea îmbunătăţi depistarea bolii şi reduce investigaţiile inutile. Un studiu de amploare din Statele Unite sugerează că evaluarea riscului personal poate schimba screeningul pentru cancerul de sân.
Depistarea precoce a cancerului de sân rămâne esenţială, însă cercetătorii testează dacă aceeaşi abordare, aplicată uniform tuturor femeilor, este cea mai bună opţiune sau dacă un program de screening adaptat riscului individual poate funcţiona la fel de bine.
Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei şi este asociat cu peste 43.000 de decese anual numai în Statele Unite, motiv pentru care multe femei sunt sfătuite să efectueze mamografie în fiecare an după vârsta de 40 de ani.
Un studiu de pionierat, realizat în Statele Unite, arată că screeningul pentru cancerul de sân personalizat în funcţie de riscul individual este mai eficient decât mamografia anuală de rutină aplicată tuturor femeilor. Această strategie reduce probabilitatea depistării cancerelor în stadii avansate şi asigură, în acelaşi timp, un nivel adecvat de investigaţii pentru fiecare persoană.
Noi date sugerează că adaptarea screeningului la riscul individual al fiecărei femei ar putea duce la o depistare mai eficientă a bolii şi la evitarea testărilor inutile. În locul unei abordări uniforme, aplicate tuturor pe baza vârstei, cercetătorii propun un model care ţine cont de diferenţele reale de risc dintre persoane.
Analiza datelor provenite de la aproximativ 46.000 de femei americane cu vârste între 40 şi 74 de ani a arătat că această abordare bazată pe evaluarea riscului a avut rezultate comparabile cu screeningul anual standard, deşi nu a redus numărul total de biopsii.
Dr. Laura Esserman, director al Breast Care Center din cadrul University of California, San Francisco (UCSF) şi membru într-un comitet consultativ medical al Blue Cross Blue Shield, a declarat că aceste rezultate ar trebui să schimbe recomandările clinice şi practica de screening pentru cancerul de sân.
Potrivit acesteia, abordarea personalizată începe cu evaluarea riscului, care integrează factori genetici, biologici şi de stil de viaţă, iar pe baza acestei evaluări pot fi orientate strategii de prevenţie considerate mai eficientel.
Datele provin din studiul „WISDOM” (2016–2023), în care peste 28.000 dintre participante au fost repartizate aleator fie la screening bazat pe risc, fie la mamografia anuală. Pentru estimarea riscului, participantele au fost încadrate în patru grupe, folosind informaţii despre vârstă, genetică, stil de viaţă, istoricul de sănătate şi densitatea sânilor; sânii mai denşi sunt asociaţi cu un risc mai mare.
Puţin peste un sfert dintre femei au fost încadrate ca având un risc scăzut şi li s-a recomandat să nu înceapă screeningul până la vârsta de 50 de ani.
Aproximativ 62% au fost considerate la risc mediu şi li s-a recomandat screening o dată la doi ani.
Pentru 8% dintre femei, încadrate ca având un risc crescut, recomandarea a fost screening anual.
Pentru 2% dintre participante, aflate la cel mai înalt risc, indicaţia a fost screening de două ori pe an, folosind atât mamografie, cât şi RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică).
Femeile din categoria cu cel mai mare risc au fost contactate şi de un specialist în sănătatea sânului, care a oferit recomandări legate de dietă, exerciţii şi posibile medicamente pe care le-ar putea utiliza pentru a-şi reduce riscul.
Totodată, femeile care nu au fost repartizate în mod aleator în aceste grupuri şi şi-au putut alege singure strategia au optat, în majoritate covârşitoare, pentru varianta bazată pe evaluarea riscului.
Cercetătorii lucrează la continuarea îmbunătăţirii evaluării riscului într-un al doilea studiu, cu obiectivul de a identifica mai bine femeile cu risc crescut de a dezvolta cancere de sân mai agresive.
De la introducerea mamografiei în Statele Unite în anii 1980, decesele prin cancer de sân la femei au scăzut cu aproximativ 30%, potrivit MemorialCare, însă, în acelaşi timp, mai multe femei sunt diagnosticate în prezent.
Dr. Esserman a declarat pentru The New York Times că medicina „încă face screeningul aşa cum îl făcea în anii 1980” şi a atras atenţia că mesajul public conform căruia „screeningul anual este necesar de la 40 de ani” ar salva vieţi nu identifică neapărat persoanele cu cel mai înalt risc.
