Insuficienţa cardiacă rămâne o cauză majoră de boală şi spitalizare la vârstnici, iar identificarea timpurie a persoanelor cu risc crescut poate deschide o fereastră importantă pentru prevenţie prin schimbări de stil de viaţă şi o monitorizare medicală mai atentă. Un studiu recent sugerează că o investigaţie simplă, rapidă şi neinvazivă, realizată la nivelul gâtului, ar putea ajuta la depistarea acestui risc la bărbaţi înainte de apariţia simptomelor.
Cercetarea arată că o ecografie carotidiană, asemănătoare ca principiu cu ecografia folosită în sarcină, poate oferi un semnal de avertizare precoce pentru insuficienţa cardiacă la bărbaţii în vârstă.
Metoda este descrisă de autori ca fiind sigură, ieftină şi nedureroasă, iar aceştia propun ca medicii de familie să ia în considerare acest tip de investigaţie la bărbaţii de peste 60 de ani, atunci când aceasta se poate realiza şi există o indicaţie clinică clară.
Ecografia carotidiană durează aproximativ 15–30 de minute şi presupune folosirea unui dispozitiv portabil care este aplicat uşor pe suprafaţa gâtului.
Prin această investigaţie, medicii pot evalua elasticitatea arterelor carotide, principalele vase care transportă sânge către creier, faţă şi gât. În mod normal, aceste artere sunt elastice, însă odată cu înaintarea în vârstă sau în prezenţa unor boli cardiovasculare pot deveni mai rigide.
Rigidizarea arterelor este asociată cu hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă şi cu un risc mai mare de infarct miocardic şi AVC (accident vascular cerebral).
Studiul a fost condus de cercetători de la University College London (UCL) şi a inclus 1.631 de bărbaţi cu vârste între 71 şi 92 de ani, folosind date din British Regional Heart Study, o cohortă monitorizată pe termen lung încă din anii 1970.
Analiza a constatat că un sfert dintre participanţi, cei cu artere carotide mai rigide, au prezentat un risc de 2,5 ori mai mare de insuficienţă cardiacă comparativ cu cei cu artere mai elastice.
Autorii notează că este nevoie de studii suplimentare pentru a vedea dacă aceeaşi asociere se regăseşte şi la femei.
Dr. Atinuke Akinmolayan, autoarea principală a studiului, medic de familie şi cercetător NIHR (National Institute for Health and Care Research - principalul organism public din Regatul Unit care finanţează, susţine şi coordonează cercetarea în sănătate şi îngrijire, inclusiv studii clinice, în parteneriat cu NHS şi universităţi de profil), a subliniat că ecografia carotidiană ar putea funcţiona ca un indicator precoce al riscului viitor de insuficienţă cardiacă.
Ea a arătat că un rezultat care sugerează rigidizarea arterelor poate oferi pacientului şi medicului un punct de plecare pentru a lua măsuri de reducere a riscului, precum controlul tensiunii arteriale, activitatea fizică regulată, scăderea în greutate când este necesar, renunţarea la fumat şi adoptarea unei diete echilibrate.
Cercetarea a mai evaluat şi grosimea pereţilor carotidelor, un alt marker vascular.
Rezultatele au indicat faptul că bărbaţii cu artere carotide mai groase au avut un risc mai mare de infarct miocardic, o îngroşare cu 0,16 mm a arterelor carotide asociindu-se cu un risc de infarct mai mare cu aproximativ 29%.
Profesorul Bryan Williams, director ştiinţific şi medical al British Heart Foundation (BHF), a explicat că rigidizarea arterelor creşte probabilitatea de insuficienţă cardiacă deoarece inima trebuie să pompeze împotriva unei rezistenţe mai mari, ceea ce, în timp, poate duce la afectarea funcţiei cardiace. El a adăugat că depistarea acestor modificări la nivelul carotidelor ar trebui să-i determine pe specialişti să se gândească şi la impactul asupra inimii şi la strategii de prevenţie disponibile.
Studiul a fost publicat în Journal of the American Heart Association, iar concluziile sale susţin ideea că evaluarea vaselor carotide ar putea deveni un instrument practic pentru stratificarea riscului cardiovascular la bărbaţii vârstnici, mai ales în medicina primară.
În acelaşi timp, cercetătorii atrag atenţia că metoda trebuie validată în continuare, inclusiv în populaţii diverse şi la femei, înainte de a fi introdusă pe scară largă ca test de rutină.
Separat, o altă echipă de la UCL a raportat rezultate promiţătoare pentru un test imagistic rapid, de aproximativ 10 minute, care scanează glandele suprarenale pentru a depista hiperactivitatea acestora şi excesul de aldosteron la persoanele cu hipertensiune arterială dificil de controlat.
Testul vizează detectarea hiperproducţiei de aldosteron de către glandele suprarenale, hormon care reglează nivelul de sare din organism şi a cărui secreţie excesivă poate întreţine hipertensiunea.
Afecţiunea ar putea afecta până la un sfert dintre persoanele cu tensiune arterială mare, iar noul test imagistic este conceput să depisteze hiperactivitatea glandelor suprarenale care poate trece neobservată la evaluările standard.
Autorii celui de-al doilea studiu, notează că un astfel de test este aşteptat de mult timp şi ar putea accelera diagnosticarea unei cauze frecvente, dar adesea ascunse, a hipertensiunii.
În ansamblu, cele două studii întăresc direcţia actuală din cardiologie şi medicină internă către teste imagistice rapide, accesibile şi neinvazive, capabile să identifice precoce riscurile cardiovasculare şi endocrine, astfel încât prevenţia şi tratamentele să poată fi iniţiate înainte de apariţia manifestărilor clinice ale bolii.
