Un nou studiu arată că inteligenţa artificială (AI) ar putea ajuta pacienţii să înţeleagă mai uşor rezultatele investigaţiilor imagistice, fără a pierde din acurateţea medicală. Rapoartele rescrise cu ajutorul unor sisteme avansate de AI au fost considerate aproape de două ori mai uşor de înţeles decât versiunile originale.
Cercetarea, realizată de Universitatea Sheffield şi publicată, duminică, în revista The Lancet Digital Health, a analizat modul în care tehnologia poate simplifica limbajul medical din rapoartele de radiologie pentru radiografii, tomografii computerizate (CT) şi imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN).
Autorii au revizuit 38 de studii publicate între 2022 şi 2025, care au inclus peste 12.000 de rapoarte radiologice simplificate cu ajutorul inteligenţei artificiale. Versiunile rescrise au fost evaluate de pacienţi, membri ai publicului şi medici, pentru a aprecia atât gradul de înţelegere, cât şi acurateţea clinică.
Analiza a arătat că nivelul de dificultate al textului a scăzut de la un nivel considerat „universitar” la unul apropiat de capacitatea de înţelegere a unui elev cu vârsta între 11 şi 13 ani. Participanţii au apreciat că noile variante sunt semnificativ mai clare.
În mod tradiţional, rapoartele de radiologie sunt redactate pentru medici, nu pentru pacienţi. Extinderea accesului pacienţilor la propriile documente medicale, inclusiv prin aplicaţii digitale şi politici care promovează transparenţa, a crescut însă nevoia includerii unor explicaţii mai uşor de înţeles.
Autorul principal, dr. Samer Alabed, cercetător clinic senior la Universitatea din Sheffield şi consultant onorific în radiologie cardiovasculară la Sheffield Teaching Hospitals NHS Foundation Trust, spune că rapoartele medicale sunt adesea pline de termeni tehnici şi abrevieri care pot fi interpretate greşit. Acest lucru poate genera anxietate inutilă, o impresie eronată că totul este în regulă sau confuzie.
Persoanele cu un nivel scăzut de alfabetizare în domeniul sănătăţii sau pentru care limba engleză nu este limbă maternă sunt dezavantajate în mod special.
Potrivit autorilor, medicii petrec frecvent timp din consultaţie explicând terminologia din rezultatele medicale, şi, chiar şi economii mici de timp pentru fiecare pacient ar putea avea un impact la nivelul sistemului de sănătate.
În ceea ce priveşte siguranţa, medicii care au evaluat rapoartele medicale simplificate au constatat că marea majoritate au fost corecte şi complete.
Aproximativ 1% au conţinut erori, inclusiv diagnostice incorecte. Rezultatele indică un potenţial ridicat al metodei, dar şi necesitatea unei supravegheri atente.
Niciunul dintre cele 38 de studii analizate nu a fost realizat în Regatul Unit sau în cadrul sistemului naţional de sănătate britanic. Echipa de cercetare intenţionează să testeze în continuare instrumentul în condiţii reale, în fluxurile clinice din cadrul NHS, pentru a evalua siguranţa, eficienţa şi impactul asupra rezultatelor pentru pacienţi.
Autorii propun modele în care explicaţiile generate de inteligenţa artificială să fie revizuite şi aprobate de medici înainte de a fi transmise pacienţilor. Obiectivul declarat nu este înlocuirea specialistului, ci sprijinirea unei comunicări mai clare şi mai echitabile în sistemul de sănătate.
