Structura corpului, în special raportul dintre masa musculară şi grăsime, nu ţine doar de aspectul fizic sau riscul de tulburări metabolice precum diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială sau boli cardiovasculare, ci pare să fie strâns legată şi de sănătatea creierului. Un studiu recent sugerează că modul în care se distribuie grăsimea şi câtă masă musculară avem ar putea reflecta cât de repede îmbătrâneşte creierul, oferind potenţiale ţinte pentru prevenţie. Rezultatele vor fi prezentate săptămâna viitoare, la cea de-a 111-a Sesiune Ştiinţifică şi Întâlnire Anuală a Societăţii Nord Americane de Radiologie (Radiological Society of North America #RSNA2025).
Persoanele cu mai multă masă musculară şi cu un nivel mai redus de grăsime viscerală - grăsimea „ascunsă” din profunzimea abdomenului, depusă în jurul organelor interne - par să aibă creiere biologic mai tinere, arată o analiză avansată care a combinat imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN) cu inteligenţa artificială (AI).
Rezultatele, care vor fi prezentate la cea de-a 111-a Sesiune Ştiinţifică şi Întâlnire Anuală a RSNA 2025, care se va desfăşura între 30 noiembrie şi 4 decembrie, la Chicago, în Statele Unite, indică faptul că păstrarea musculaturii şi reducerea grăsimii viscerale ar putea reprezenta strategii esenţiale pentru menţinerea sănătăţii cognitive şi pentru scăderea riscului de boli neurodegenerative, precum Alzheimer.
Echipa coordonată de dr. Cyrus Raji, profesor asociat de radiologie şi neurologie la Mallinckrodt Institute of Radiology, Washington University School of Medicine din St. Louis, a urmărit legătura dintre compoziţia corporală şi aşa-numita „vârstă a creierului”.
Acest indicator reprezintă o estimare a vârstei biologice a creierului, calculată pe baza modificărilor structurale observate la RMN cerebral, cu ajutorul unor modele de AI.
Conceptul este util întrucât două persoane cu aceeaşi vârstă cronologică pot avea creiere care îmbătrânesc într-un ritm diferit, iar o vârstă biologică mai mare decât cea reală s-a asociat în alte cercetări cu un risc crescut de declin cognitiv.
În studiul de faţă, 1.164 de adulţi sănătoşi, din patru centre diferite, au efectuat un RMN cerebral şi de corp întreg. Participanţii aveau o vârstă medie de 55,17 ani, iar 52% au fost femei.
Cercetătorii au folosit secvenţe T1 - un tip de scanare RMN care evidenţiază grăsimea ca zonă luminoasă şi lichidele ca zone întunecate - ceea ce permite măsurarea precisă a ţesutului muscular şi a depozitelor de grăsime.
Algoritmii de AI au cuantificat volumul muscular total normal, volumul de grăsime viscerală, grăsimea subcutanată (cea aflată imediat sub piele) şi au estimat vârsta biologică a creierului.
Imaginea creierului, colorată pe zone, arată un exemplu de măsurători obţinute din scanări RMN 3D, folosite de inteligenţa artificială pentru a estima vârsta biologică a creierului. Sursa: Dr. Cyrus Raji, RSNA 2025
Analiza a arătat o asociere clară: un raport mai mare între grăsimea viscerală şi masa musculară s-a corelat cu o vârstă a creierului mai înaintată, în timp ce grăsimea subcutanată nu a avut o legătură semnificativă cu îmbătrânirea cerebrală.
Specialiştii notează că, nu orice exces de grăsime pare să conteze la fel pentru creier, iar depozitele profunde din abdomen sunt cele mai relevante.
Autorii subliniază că pierderea masei musculare şi acumularea grăsimii viscerale sunt fenomene obişnuite odată cu înaintarea în vârstă, însă datele lor sugerează că aceste schimbări nu sunt doar semne ale îmbătrânirii corporale, ci reflectă şi îmbătrânirea creierului.
Masa musculară măsurată prin RMN ar putea deveni astfel un indicator obiectiv pentru fragilitate şi pentru impactul intervenţiilor de stil de viaţă asupra sănătăţii neurologice, iar estimarea vârstei cerebrale ar putea ajuta la identificarea timpurie a factorilor de risc pentru Alzheimer, inclusiv a pierderii musculare.
În acest video, dr. Cyrus Raji vorbeşte despre rezultatele cercetării sale, potrivit cărora o masă musculară mai mare, împreună cu un raport mai mic între grăsimea viscerală şi muşchi, se asociază cu o vârstă biologică mai tânără a creierului. Sursa: RSNA 2025
În plan practic, concluziile studiului susţin două direcţii de prevenţie uşor de înţeles şi controlat: creşterea sau menţinerea masei musculare prin activitate fizică regulată, în special exerciţii de forţă, şi reducerea grăsimii viscerale printr-o dietă echilibrată, controlul greutăţii şi management metabolic.
Cercetătorii consideră că RMN-ul de corp întreg şi estimarea vârstei creierului cu modele de AI pot deveni metode standardizate pentru a proiecta şi monitoriza programe ori terapii care urmăresc să reducă grăsimea viscerală fără a compromite musculatura.
Studiul aduce şi o nuanţă importantă în contextul tratamentelor moderne pentru scădere ponderală.
Medicamentele din clasa agoniştilor receptorilor GLP-1 (peptida 1 asemănătoare glucagonului), folosite pe scară largă în diabet şi obezitate, sunt eficiente în reducerea grăsimii corporale, dar unele date sugerează că pot fi însoţite de o pierdere mai mare de masă musculară.
În acest sens, autorii subliniază că aceste rezultate lor pot ghida dezvoltarea unor terapii viitoare care să vizeze preferenţial grăsimea viscerală, să reducă mai puţin grăsimea subcutanată şi să limiteze pierderea musculară, astfel încât beneficiul metabolic să se traducă şi într-un avantaj pentru sănătatea creierului.
Per ansamblu, lucrarea consolidează ideea că sănătatea corpului şi sănătatea creierului sunt două feţe ale aceleiaşi monede biologice: un corp cu musculatură bine păstrată şi cu mai puţină grăsime viscerală pare să ofere un mediu mai favorabil pentru un creier care îmbătrâneşte mai lent, ceea ce deschide drumul către intervenţii integrate pentru prevenirea declinului cognitiv.
RMN-ul corporal arată rezultatele analizei realizate cu ajutorul AI la un participant din studiu, ale cărui date au fost anonimizate. Imaginea foloseşte culori diferite pentru a evidenţia muşchii şi tipurile de grăsime, permiţând cercetătorilor să calculeze grăsimea viscerală şi volumul total de masă musculară în întregul studiu. Verde deschis reprezintă grăsimea subcutanată, galben - grăsimea viscerală, maro - muşchii coapsei, mov - muşchii psoas (numiţi şi iliopsoas, când sunt luaţi împreună cu muşchiul iliac) sunt muşchi adânci ai şoldului, situaţi în interiorul bazinului şi în partea lombară a coloanei, iar verde închis - muşchii fesieri. Sursa: RSNA 2025
