Desfăşurat la Sibiu între 25 şi 27 septembrie, Congresul Naţional de Reumatologie 2025 a reunit sute de medici, cercetători şi lideri de opinie din ţară şi din străinătate, devenind un reper pentru comunitatea medicală. Evenimentul a abordat provocările specifice României, dar şi direcţiile comune la nivel european, cu accent pe diagnostic precoce, acces la terapii moderne, infrastructură imagistică şi educaţie medicală continuă.
Un moment de referinţă a fost prezenţa Prof. Dr. h.c. Xenofon Baraliakos – Profesor de medicină internă şi Reumatologie la Ruhr-Universität Bochum, Germania, şi director medical al Rheumazentrum Ruhrgebiet Herne, Preşedintele EULAR – Alianţa Europeană a Asociaţiilor pentru Reumatologie.
Acesta a transmis un mesaj clar: „Cheia succesului este să începem diagnosticarea şi tratamentul cât mai devreme. Doar aşa putem preveni progresia bolii şi apariţia dizabilităţii.” De asemenea a evidentiat faptul ca „România este foarte implicată. Are capacitatea de a face progrese şi vedem asta în toate comitetele şi proiectele în care este prezentă. Sunt convins că va progresa şi mai mult.”
Prof. Univ. Dr. Elena Rezuş - Medic primar reumatologie, Şef Clinica I Reumatologie, Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi, a subliniat faptul că diagnosticul precoce, ideal chiar în stadiul preclinic, este fundamental pentru a preveni progresia bolii şi apariţia complicaţiilor severe. Acesta trebuie să fie susţinut de investigaţii imagistice şi imunologice moderne, urmate de iniţierea unui tratament ţintit şi agresiv încă de la debutul bolii.
Scopul este clar: stoparea inflamaţiei, prevenirea distrucţiilor articulare şi reducerea sau chiar evitarea dizabilităţii. În plus, tratamentul corect şi la timp poate preveni şi afectările viscerale asociate cu bolile reumatice netratate.
Un obstacol major identificat este accesul limitat la reumatologi, mai ales în oraşele mici. Pacienţii ajung adesea târziu la specialist, fiind trataţi iniţial simptomatic de medicii de familie, ceea ce poate masca simptomele şi întârzia diagnosticul corect. În unele cazuri, cum este spondilita anchilozantă, diagnosticul poate fi întârziat cu până la 7–8 ani, perioadă în care boala poate produce deja leziuni ireversibile.
Conf. Univ. Dr. Răzvan Adrian Ionescu – Medic primar medicină internă şi reumatologie, Spitalul Clinic Colentina, UMF „Carol Davila” Bucureşti, a răspuns intrebărilor legate de importanta diagnosticării precoce, afirmând că: “importanţa diagnosticării precoce a bolilor reumatologice nu poate fi suficient de mult subliniată. Este capital, din perspectiva reumatologului, dar şi din perspectiva pacientului care suferă de bolile inflamatorii reumatice, ca diagnosticul acesta să se facă cât mai precoce. Pentru că aceasta este singura modalitate de a iniţia precoce un tratament, iar iniţierea precoce a unui tratament este singura modalitate care poate să împiedice dezvoltarea dezabilităţii pe termen lung pe care aceste boli o pot produce la pacientii noştri”.
Medicul a menţionat, de asemenea, că: “Boile degenerative, articulare, sunt boli care nu produc dizabilitate la fel de repede şi la fel de mare ca bolile inflamatorii reumatice, dar produc dizabilitate, pe de o parte, şi, pe de altă parte, nu iartă pe nimeni, pentru că sunt boli care se leagă de distrucţia prin uzură a componentelor articulare, iar asta nu iartă pe nimeni“.
Abordând tema accesului la terapii inovatoare, Prof. Univ. Dr. Andra Rodica Bălănescu - Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, şef disciplină Medicină Internă şi Reumatologie, Spitalul Clinic „Sf. Maria” - a descris atât progresele realizate, cât şi barierele încă existente: „Astăzi avem peste 12.000 de pacienţi incluşi în program şi un registru naţional solid. Din multe puncte de vedere, suntem la nivel internaţional. Totuşi, obstacolele rămân: criterii rigide, reacţii adverse, probleme administrative şi, nu în ultimul rând, rezistenţa pacienţilor. Mulţi refuză tratamentele biologice influenţaţi de informaţii false din online. Aici presa poate juca un rol esenţial, aducând date ştiinţifice corecte şi contribuind la educaţia pacienţilor”.
Reumatologia a evoluat semnificativ în ultimele două decenii, devenind una dintre cele mai dinamice specialităţi medicale. Progresele terapeutice au schimbat radical viaţa pacienţilor, oferindu-le şansa de a trăi fără durere şi de a-şi recăpăta mobilitatea. Cu toate acestea, această revoluţie nu a atins în mod egal toate domeniile reumatologiei.
„Avem medicamente excepţionale care realmente au schimbat viaţa pacienţilor, pacienţi care se mişcă, care trăiesc fără durere. Problema este că această evoluţie n-a atins chiar toate domeniile reumatologiei”, a declarat Prof. Univ. Dr. Simona Rednic – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, medic primar reumatologie şi medicină internă. „Sunt boli în care încă n-avem aceste medicamente şi, din păcate, ele sunt bolile comune – artroza, patologia vârstnicului, fibromialgia, durerea cronică. Progresia s-a făcut diferit: în unele domenii s-au făcut paşi enormi, în altele mai puţin”.
Această realitate evidenţiază nevoia de investiţii susţinute în cercetare şi dezvoltare, mai ales în zonele unde pacienţii continuă să sufere fără soluţii terapeutice eficiente. În timp ce bolile inflamatorii reumatice beneficiază de tratamente moderne, afecţiunile degenerative rămân o provocare majoră pentru sistemul medical.
Dincolo de dimensiunea ştiinţifică, Congresul a scos la lumină şi realitatea cotidiană a pacienţilor români. Întârzierea diagnosticării, accesul limitat la terapii inovatoare, lipsa infrastructurii imagistice şi nevoia de educaţie sunt provocări care afectează direct viaţa celor care suferă de boli reumatice. În acelaşi timp, mesajul comun al specialiştilor a fost că România are resursele necesare pentru a se alinia la standardele europene, dar este nevoie de investiţii susţinute şi de o strategie naţională coerentă.
„Reumatologia este o specialitate complexă, care a progresat enorm în ultimele decenii şi care are un viitor promiţător”, a concluzionat Prof. Univ. Dr. Simona Rednic, iar prin vocea Preşedintelui EULAR, România a primit un mesaj de încurajare şi de responsabilitate: implicarea activă în reţeaua europeană trebuie dublată de reforme interne, pentru ca pacienţii români să beneficieze de aceleaşi şanse ca în restul Europei.
