România este una dintre cele mai afectate ţări din Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte accesul la servicii de îngrijire stomatologică, 16,2% dintre persoanele cu vârsta de 16 ani şi peste declarând în 2024 că nu au putut beneficia de tratamentele dentare necesare din motive financiare, din cauza listelor lungi de aşteptare sau a distanţei până la furnizorii de servicii stomatologice.
Românii cu resurse financiare limitate se confruntă de peste trei ori mai des cu lipsa îngrijirilor stomatologice necesare.
Potrivit unui raport Eurostat, în România există o diferenţă semnificativă între persoanele aflate în risc de sărăcie şi restul populaţiei atunci când vine vorba de accesul la tratamente dentare.
Astfel, aproape jumătate dintre românii vulnerabili din punct de vedere economic (43,5%) nu au putut să meargă la dentist, în timp ce doar aproximativ una din opt persoane (12,6%) din afara acestui grup a avut aceeaşi problemă.
În 2024, 6,3% dintre persoanele cu vârsta de 16 ani sau mai mult din UE care aveau nevoie de îngrijiri stomatologice au raportat că nu au putut să le primească din motive financiare, din cauza listelor lungi de aşteptare sau a distanţei faţă de furnizorii de servicii dentare.
Dintre ţările UE, ponderea persoanelor cu nevoi stomatologice nesatisfăcute a fost cea mai mare în Grecia (27,1%), Letonia (16,5%) şi România (16,2%).
La polul opus, cele mai reduse ponderi s-au consemnat în Malta (0,4%), Germania (0,9%) şi Croaţia (1,1%).
Datele Eurostat arată că ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie care nu au beneficiat de îngrijirile stomatologice de care aveau nevoie este semnificativ mai mare, de 13,7%, comparativ cu 5,1% în cazul celor care nu se aflau în risc de sărăcie. Această situaţie se înregistrează în toate ţările membre UE.
Cele mai mari diferenţe în raportarea nevoilor stomatologice nesatisfăcute au fost observate în România, unde 43,5% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie au raportat astfel de nevoi nesatisfăcute comparativ cu 12,6% dintre cele care nu sunt expuse riscului de sărăcie, un decalaj de 30,9 puncte procentuale.
Şi în Grecia, 52,8% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie au raportat nevoi stomatologice nesatisfăcute comparativ cu 22,7% dintre cele care nu sunt expuse riscului de sărăcie, un decalaj de 30,1 puncte procentuale.
Diferenţe mari s-au înregistrat şi în Letonia (24,5 puncte procentuale) şi Portugalia (20,5 puncte procentuale).
În schimb, Germania (1,3 puncte procentuale), Malta (1,5 puncte procentuale) şi Polonia (1,7 puncte procentuale) au înregistrat cele mai mici decalaje între ratele de nevoi stomatologice nesatisfăcute în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie şi al celor care nu sunt expuse problemelor financiare, se mai arată în raport.
*Datele reflectă nevoi nesatisfăcute de îngrijiri stomatologice din motive financiare, din cauza listelor lungi de aşteptare sau a distanţei. Îngrijirea stomatologică se referă la serviciile individuale de sănătate oferite de stomatologi şi ortodonţi sau sub supravegherea directă a acestora.
*Datele se referă la evaluarea personală a unei persoane dacă a avut nevoie de o examinare sau de un tratament în ultimele 12 luni, dar nu le-a primit sau nu le-a solicitat.
