Potrivit unor descoperiri recente, un compus natural din siropul extras din seva arborelui de arţar ar putea contribui la prevenirea cariilor dentare şi ar putea deschide calea către dezvoltarea unor produse de îngrijire orală fără alcool şi cu un conţinut redus de substanţe chimice.
Compusul, un polifenol cunoscut sub numele de galat de epicatechină (ECG), împiedică bacteriile care provoacă carii să se dezvolte pe dinţi şi „este o alternativă puternică şi sigură la agenţii tradiţionali de combatere a plăcii bacteriene”, notează cercetătorii, într-un studiu publicat joi în revista Microbiology Spectrum.
„Abundenţa sa naturală, accesibilitatea şi lipsa toxicităţii îl fac deosebit de promiţător pentru includerea în produse pentru îngrijirea orală, precum apa de gură, oferind o opţiune mai sigură pentru copiii mici, care adesea o înghit accidental”, au precizat autorii.
Ideea pentru acest studiu a apărut în urma unei descoperiri făcute într-un experiment independent, când s-a observat că bacteria Listeria, o cauză frecventă a intoxicaţiilor alimentare, se poate dezvolta şi forma biofilme pe majoritatea plantelor şi tipurilor de lemn, însă nu şi pe arţar.
Lucrând cu seva de arţar şi sirop de arţar diluat, cercetătorii au izolat compuşi polifenolici care împiedică (inhibă) depunerea Listeriei şi formarea biofilmului şi au identificat ţinta acestora: sortaza A, o enzimă care ancorează adezinele de peretele celular bacterian.
Când sortaza A este inhibată, aceste adezine nu sunt ancorate în peretele celular bacterian, ceea ce afectează capacitatea Listeriei de a se ataşa de suprafeţe şi de a forma biofilme.
Această descoperire i-a determinat pe cercetători să investigheze dacă există mecanisme similare la bacterii înrudite.
Sortaza A la speciile de Streptococcus, care sunt „veri” ai Listeriei în cadrul încrengăturii Bacillota, s-a dovedit a fi destul de similară. Ei au experimentat pentru a vedea dacă ar avea aceleaşi efecte şi asupra bacteriei Streptococcus mutans, cea care provoacă biofilmul de pe dinţi, cunoscut şi ca placă bacteriană, şi cariile dentare.
Cercetătorii şi-au testat mai întâi teoria în modele pe computer, apoi au confirmat că ECG inhibă bacteriile care provoacă carii în experimente efectuate în vase de laborator. În final, au stabilit că ECG blochează formarea biofilmelor de S. mutans pe dinţi de plastic şi pe produse din hidroxiapatită, substanţa prezentă în smalţul dentar real.
Această substanţă este prezentă şi în ceaiul verde şi negru, în cantităţi mult mai mari decât în seva sau siropul de arţar. Consumul de ceai verde este asociat de mult timp cu o rată mai scăzută de apariţie a cariilor, au mai precizat autorii.
„Constatările noastre sugerează că ECG sau compuşi similari, cu efecte asemănătoare, ar putea fi adăugaţi în produsele dentare pentru a ajuta la prevenirea cariilor printr-un mecanism care împiedică formarea stratului de bacterii (biofilm) pe suprafaţa dinţilor. Această abordare este diferită de cele tradiţionale, care se bazează pe uciderea bacteriilor cu alcool, dezinfectanţi sau uleiuri esenţiale, sau pe fluor pentru a remineraliza smalţul. O alternativă mai sigură, cum ar fi o apă de gură care conţine o doză eficientă de polifenol comestibil, ar putea oferi protecţie fără efecte secundare dăunătoare”, a declarat conducătorul studiului, Mark Gomelsky, de la Universitatea din Wyoming, Statele Unite, citat într-un comunicat al American Society for Microbiology.
În prezent, echipa dezvoltă activ produse dentare pe bază de polifenoli din plante, printr-un start-up fondat de studenţii universităţii.
