Un studiu, care a inclus date de sănătate a populaţiei la nivel mondial, a evidenţiat faptul că aproape 800 de milioane de oameni, respectiv 14% dintre adulţii din întreaga lume, suferă de boală renală cronică. Raportul a fost prezentat la Congresul anual al Societăţii Americane de Nefrologie - ASN2025. Recent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a inclus această afecţiune între principalele priorităţi de sănătate publică.
Adesea ignorată până în stadii avansate, boala renală cronică afectează sute de milioane de oameni şi provoacă din ce în ce mai multe decese la nivel mondial. Un amplu studiu internaţional arată că această afecţiune a devenit una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate şi invaliditate din lume, pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi al stilului de viaţă modern.
Potrivit unei analize internaţionale, realizate de cercetători de la NYU Langone Health, Universitatea din Glasgow şi Institutul pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii (IHME) din cadrul Universităţii din Washington, boala renală cronică afectează aproape 800 de milioane de persoane în întreaga lume. Numărul pacienţilor a crescut dramatic în ultimele decenii, de la 378 de milioane în 1990 la 788 de milioane în 2023.
Pentru prima dată, această boală se situează în top zece cauze de deces la nivel mondial.
Afecţiunea se dezvoltă lent, pe măsură ce rinichii îşi pierd treptat capacitatea de a elimina deşeurile şi excesul de lichide din organism. În formele uşoare boala poate trece neobservată, însă în stadii avansate duce la insuficienţă renală, necesitând dializă sau transplant de rinichi.
În prezent, aproximativ 14% dintre adulţii lumii trăiesc cu această boală, iar în 2023 peste 1,5 milioane de persoane au murit din cauza acestei afecţiuni - o creştere de peste 6% faţă de 1993, după ajustarea factorilor ce ţin de îmbătrânirea populaţiei lumii.
„Boala renală cronică este frecventă, mortală şi în creştere, reprezentând o problemă majoră de sănătate publică. Rezultatele noastre arată că trebuie privită la fel de serios ca bolile de inimă, cancerul sau tulburările de sănătate mintală”, a declarat Josef Coresh, director al Institutului pentru Îmbătrânire Optimă din cadrul NYU Langone Health şi coautor al studiului, citat într-un comunicat.
OMS a inclus recent boala renală cronică în planul său global de reducere cu o treime, până în 2030, a deceselor premature cauzate de bolile netransmisibile.
Potrivit cercetătorilor, pentru a gestiona eficient această nouă „epidemie tăcută”, este nevoie de date clare şi actualizate despre cum se manifestă şi se extinde boala în diferite părţi ale lumii.
Raportul, publicat, pe 7 noiembrie, în revista The Lancet şi prezentat simultan la Congresul anual al Societăţii Americane de Nefrologie - ASN2025, desfăşurat între 5 - 9 noiembrie în Houston, Texas, face parte din proiectul „Global Burden of Disease 2023/GBD”, cea mai amplă iniţiativă de monitorizare a sănătăţii şi a efectelor bolilor asupra populaţiei globului.
Analiza a inclus 2.230 de studii şi baze de date naţionale din 133 de ţări, evaluând atât incidenţa şi mortalitatea, cât şi gradul de dizabilitate asociat bolii renale cronice.
Rezultatele arată că reducerea funcţiei renale creşte riscul de deces şi este, totodată, şi un factor major pentru bolile cardiovasculare - contribuind la aproximativ 12% din mortalitatea globală de cauză cardiacă.
În 2023, boala renală cronică a fost a 12-a cauză principală a pierderii calităţii vieţii prin dizabilitate.
Principalii factori de risc identificaţi sunt glicemia crescută, hipertensiunea arterială şi obezitatea.
Majoritatea celor afectaţi se află în stadii incipiente, ceea ce oferă o fereastră de oportunitate pentru tratamente care pot încetini evoluţia bolii.
Intervenţiile timpurii, prin medicamente şi schimbări ale stilului de viaţă, pot preveni necesitatea dializei sau a transplantului. Totuşi, în regiunile cu venituri mici, precum Africa subsahariană, Asia de Sud-Est sau America Latină, accesul la astfel de tratamente este limitat din cauza costurilor şi a lipsei infrastructurii medicale.
„Boala renală cronică este subdiagnosticată şi insuficient tratată. Este necesar să extindem testarea (n.a. prin teste de urină) pentru depistarea precoce a bolii, şi să luăm măsurile necesare care să garanteze accesul pacienţilor la un tratament adecvat”, a subliniat Morgan Grams, coautor al studiului şi profesor de medicină la NYU Grossman School of Medicine.
În ultimii cinci ani au fost dezvoltate medicamente capabile să încetinească progresia bolii renale şi să reducă riscul de infarct, AVC (accident vascular cerebral) şi insuficienţă cardiacă.
Cu toate acestea, experţii avertizează că va fi nevoie de timp pentru a observa efecte semnificative în populaţie la nivel mondial.
Întrucât boala este adesea nediagnosticată, prevalenţa reală ar putea fi chiar mai mare decât cea estimată în acest studiu, subliniază specialiştii.
