Instrumentele digitale devin tot mai importante în îngrijirea sănătăţii, de la aplicaţii simple pe telefon până la tehnologii avansate care pot sprijini prevenţia, monitorizarea şi accesul la servicii medicale. În acest context, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) îşi consolidează poziţia privind rolul tehnologiilor digitale în sănătate şi promovează folosirea acestora pe scară mai largă la nivel mondial.
OMS a reafirmat recent strategia sa globală pentru creşterea utilizării instrumentelor de sănătate digitală, cu obiectivul de a încuraja statele să le adopte pentru a sprijini acoperirea universală cu servicii de sănătate şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate la nivel mondial.
Organizaţia internaţională defineşte acoperirea universală a sănătăţii drept condiţia în care fiecare persoană poate beneficia de toate serviciile medicale de calitate necesare, atunci şi acolo unde are nevoie de ele, fără a fi împovărată financiar.
Planul actualizat al OMS, intitulat Strategia globală privind sănătatea digitală 2020–2027/Global strategy on digital health 2020-2027, publicat în luna decembrie, menţine direcţia de a sprijini ţările să se coordoneze şi să îşi consolideze capacitatea de a folosi responsabil instrumentele digitale într-un domeniu aflat în rapidă evoluţie.
În viziunea OMS, sănătatea digitală acoperă o gamă largă de soluţii, de la aplicaţii de sănătate pe telefon, până la tehnologii de vârf precum inteligenţa artificială (AI), analiza unor volume foarte mari de date, şi dispozitivele inteligente portabile. Un accent important este pus pe creşterea accesibilităţii, a costului suportabil şi a siguranţei acestor instrumente pentru segmente cât mai largi ale populaţiei.
Conform OMS, cel puţin 129 de ţări au stabilit strategii naţionale de sănătate digitală, iar peste 1.600 de oficiali guvernamentali au primit instruire în sănătate digitală şi AI.
Strategia OMS se bazează pe patru direcţii principale. Prima vizează colaborarea şi schimbul de cunoştinţe între ţări şi parteneri, pentru a facilita dialogul şi distribuirea globală a informaţiilor ce susţin calitatea, securitatea şi siguranţa produselor de sănătate digitală, în special a celor promovate direct către consumatori.
A doua direcţie urmăreşte implementarea strategiilor digitale naţionale, prin sprijinirea fiecărei ţări în dezvoltarea propriei strategii de sănătate digitală; OMS enumeră nouă elemente de bază pentru aplicarea eficientă a strategiilor digitale, printre care se numără, lideri şi instituţii care ştiu exact ce au de făcut şi cine răspunde de fiecare decizie, investiţii sustenabile şi pregătirea personalului din sănătate pentru utilizarea tehnologiilor digitale.
A treia direcţie este reprezentată de stabilirea mecanismelor de conducere şi control în domeniul sănătăţii digitale pe termen lung, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, cu accent pe standarde comune pentru siguranţă, securitate, confidenţialitate, interoperabilitate şi utilizarea etică a datelor de sănătate, mai ales în tehnologiile care folosesc AI şi big data.
A patra direcţie pune în centru oamenii şi sistemele de sănătate orientate către cerinţelor lor reale, promovând soluţii digitale care îi au ca beneficiar direct pe pacienţi, familii, comunităţi şi lucrători din sănătate, îmbunătăţirea alfabetizării digitale în sănătate la nivelul populaţiei şi politici care se adresează tuturor grupurilor de populaţie, inclusiv celor defavorizate, astfel încât tehnologiile digitale să nu amplifice inegalităţile existente.
OMS subliniază potenţialul acestor instrumente şi arată că tehnologii precum îngrijirea virtuală, monitorizarea la distanţă şi analiza volumelor mari de date au demonstrat capacitatea de a îmbunătăţi rezultatele de sănătate printr-un diagnostic medical mai bun, decizii terapeutice bazate pe date, terapii digitale, studii clinice, autogestionarea îngrijirii şi îngrijire centrată pe individ.
În acelaşi timp, organizaţia anticipează că sănătatea digitală va avea un rol central în garantarea faptului că toţi oamenii pot primi îngrijirea medicală de care au nevoie, în pregătirea pentru pandemii şi în construirea unor sisteme reziliente la schimbările climatice.
OMS a anunţat, totodată, intenţia de a actualiza şi revizui din nou strategia pentru perioada 2028-2033.
