Inteligenţa artificială (AI) începe să joace un rol tot mai important în monitorizarea sănătăţii, prin dispozitive concepute pentru a fi utilizate direct de către oameni, fără vizite frecvente la medic. De la senzori portabili până la aplicaţii conectate la smartphone, noile tehnologii promit să semnaleze din timp posibile probleme de sănătate şi să indice momentul în care este necesară evaluarea medicală.
Inteligenţa artificială este folosită tot mai mult pentru a face testarea medicală mai accesibilă, inclusiv pentru afecţiuni grave, prin dispozitive destinate utilizării personale.
Dincolo de ceasurile şi brăţările inteligente, apar soluţii precum căşti care analizează activitatea cerebrală pentru a identifica semne timpurii de boală Alzheimer sau aplicaţii care scanează irisul pentru a depista posibile forme de cancer.
Potrivit lui Ramses Alcaide, cofondator şi director general al startup-ului Neurable, medicina preventivă este limitată de faptul că oamenii nu îşi doresc să meargă frecvent la medic pentru investigaţii. Ideea, spune el, este ca tehnologia să ajute la identificarea momentului în care consultul medical devine necesar.
Dispozitivele conectate, precum inele, brăţări şi ceasuri inteligente, care au fost prezentate la cea mai mare şi influentă expoziţie de tehnologie din lume CES 2026 (Consumer Electronics Show), desfăşurată săptămânile trecute la Las Vegas, pot deja să monitorizeze parametri precum ritmul cardiac, tensiunea arterială sau nivelul glucozei din sânge (glicemia), cu grade diferite de acurateţe.
Interesul publicului este ridicat, iar un studiu publicat de OpenAI arată că peste 200 de milioane de utilizatori de internet verifică săptămânal ChatGPT pentru informaţii legate de sănătate.
OpenAI a lansat recent şi un chatbot care poate utiliza, cu acordul utilizatorului, date din dosarul medical şi informaţii colectate de dispozitive purtabile.
Neurable a dezvoltat, la rândul său, o cască bazată pe electroencefalografie (EEG), o tehnică ce înregistrează activitatea electrică a creierului. Datele sunt analizate de o aplicaţie care le compară cu istoricul medical al utilizatorului pentru a identifica abateri ce pot semnala o problemă.
Dispozitivul nu oferă un diagnostic, dar poate genera alerte şi poate detecta semne de depresie sau indicii timpurii de boală Alzheimer.
Cercetătoarea Alicia Howell-Munson de la Neurable prezintă casca dezvoltată de companie, despre care aceasta afirmă că poate detecta semne timpurii ale bolii Alzheimer.
Specialiştii explică faptul că unele dispozitive, precum ceasurile inteligente, pot identifica boala Parkinson doar după apariţia tremorului, deşi creierul se confruntă cu boala cu mulţi ani înainte de simptomele vizibile. Analiza EEG ar putea permite detectarea modificărilor din organism înainte de apariţia manifestărilor fizice.
Există însă şi rezerve, în rândul oamenilor de ştiinţă, cu privire la aceste noi tehnologii. Anna Wexler, profesor la Universitatea din Pennsylvania, specializată în studiul produselor de detecţie pentru consumatori, consideră că dispozitivele EEG portabile nu sunt suficient de sigure în acest moment, deşi recunoaşte că inteligenţa artificială a extins posibilităţile acestor tehnologii.
Neurable colaborează cu armata ucraineană pentru evaluarea sănătăţii mintale a soldaţilor aflaţi pe front şi a foştilor prizonieri de război, cu scopul de a identifica tulburarea de stres posttraumatic.
În Franţa, startupul NAOX a dezvoltat căşti intraauriculare EEG, care se potrivesc direct în canalul auditiv, conectate la un dispozitiv extern, destinate pacienţilor cu epilepsie. Aparatul nu detectează crizele propriu-zise, considerate rare, ci aşa-numitele „vârfuri”, descărcări electrice rapide şi anormale ale creierului, mai dificil de observat.
Dispozitivul, autorizat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite, este conceput pentru a fi purtat noaptea, pentru a înregistra mai multe ore de activitate cerebrală.
Compania colaborează cu spitalele Rothschild şi Lariboisiere din Paris pentru a studia legătura dintre aceste semnale electrice intense şi boala Alzheimer, semnalată anterior în literatura ştiinţifică.
Progresele în AI şi tehnologie au permis miniaturizarea şi reducerea costurilor dispozitivelor de detecţie, în contrast cu echipamentele voluminoase utilizate în spitale.
Startupul IriHealth pregăteşte lansarea unui accesoriu pentru smartphone, cu un preţ de aproximativ 46 de euro, care scanează irisul utilizatorului.
Dispozitivul se bazează pe iridologie, o tehnică considerată în general lipsită de susţinere ştiinţifică solidă, dar fondatorii companiei susţin că pot identifica anomalii la nivelul colonului şi, potenţial, al plămânilor sau ficatului.
Potrivit unui reprezentant al companiei, dispozitivul a demonstrat o acurateţe de 81% în rândul pacienţilor deja diagnosticaţi cu cancer de colon.
