Implanturile cerebrale ajută persoanele paralizate să manevreze braţe robotice

Implanturile cerebrale ajută persoanele paralizate să manevreze braţe robotice

Interfaţa dintre creier şi tehnologie evoluează rapid, iar cercetări recente arată că unele implanturi ar putea oferi persoanelor cu paralizie noi modalităţi de a interacţiona cu lumea din jur. În studii clinice încă în desfăşurare, astfel de dispozitive sunt testate pentru a vedea cât de sigur şi funcţional este controlul exercitat direct prin activitatea cerebrală.

Compania Neuralink, fondată de Elon Musk, a anunţat, joi, că pacienţii cărora li s-a implantat cipul său cerebral pot acum să mişte braţe robotice doar prin intermediul gândurilor.

Dispozitivul depăşeşte astfel etapa iniţială, în care permitea controlul calculatoarelor şi smartphone-urilor, extinzând comanda de la medii digitale către dispozitive fizice.

Într-un videoclip publicat pe platforma X, unul dintre pacienţii Neuralink, Rocky Stoutenburgh, paralizat din 2006, a demonstrat că poate manevra un braţ robotic folosindu-şi mintea, aducându-l către faţă şi atingându-l cu buzele.

Compania a precizat că participanţii la studiile sale clinice „au extins controlul digital al computerelor către dispozitive fizice, precum braţele robotice” şi că, în timp, intenţionează să lărgească gama de dispozitive ce pot fi controlate cu ajutorul implantului său cerebral.

Compania americană a fost lansată cu obiectivul de a ajuta persoanele paralizate să folosească dispozitive personale şi să recâştige o parte din mobilitate doar prin intermediul gândurilor.

Implantul conectează sistemul nervos al unei persoane la o interfaţă creier-computer (BCI), capabilă să interpreteze activitatea cerebrală.

Dispozitivul se află în continuare în studii clinice, în care sunt testate siguranţa iniţială a implantului şi funcţionalitatea sa la persoane cu afecţiuni care le limitează mobilitatea.

Potrivit comunicărilor oficiale, până în septembrie, compania a implantat dispozitivul la 12 persoane, începând din ianuarie 2024. Primul participant a fost un bărbat paralizat în urma unei leziuni a măduvei spinării, iar implantul i-a permis să joace jocuri video şi şah.

Alţi participanţi la studiu au avut leziuni ale măduvei spinării sau scleroză laterală amiotrofică (SLA), o boală care afectează în timp capacitatea de a mişca braţele, picioarele şi corpul.

Musk a afirmat că peste 10.000 de persoane s-au înscris în registrul de pacienţi ai companiei, sperând să participe la testele clinice ale dispozitivului.

Mai multe companii dezvoltă în prezent interfeţe creier-computer. Alte cercetări explorează utilizarea acestor tehnologii pentru persoane cu paralizie cerebrală, demenţă, AVC (accident vascular cerebral) şi alte probleme de sănătate, conform unei baze de date americane de studii clinice. 

viewscnt