Inteligenţa artificială (AI) ar putea deveni un instrument important în depistarea timpurie a tulburărilor psihice, potrivit unui studiu realizat în Japonia, care a demonstrat că această tehnologie poate analiza mişcările fine ale muşchilor feţei pentru a identifica semne subtile de depresie.
Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări de sănătate mintală, însă semnele sale timpurii sunt adesea trecute cu vederea. Aceasta este frecvent asociată cu o expresivitate facială redusă.
O cercetare, realizat de o echipă de la Universitatea Waseda, din Japonia, şi publicată în revista Scientific Reports, arată că AI poate detecta tipare specifice ale expresiilor faciale asociate cu simptome depresive, înainte ca acestea să devină evidente clinic.
Cercetătorii au filmat clipuri video scurte, de 10 secunde, cu 64 de studenţi care s-au prezentat în faţa camerei, apoi au analizat aceste înregistrări folosind sistemul AI OpenFace 2.0, capabil să urmărească micro-mişcările muşchilor feţei.
Rezultatele au arătat că persoanele care au raportat simptome depresive uşoare (denumite depresie subprag / subthreshold depression – StD) prezentau mişcări specifice ale ochilor şi gurii, cum ar fi ridicarea uşoară a sprâncenelor, întinderea buzelor sau deschiderea gurii, mai frecvente decât la participanţii fără aceste simptome. Aceste mişcări musculare subtile au fost strâns corelate cu scorurile depresiei, chiar dacă erau prea fine pentru a fi detectate de observatori fără pregătire de specialitate.
Cercetătorii subliniază că studiul a fost realizat pe studenţi japonezi, un aspect important de luat în considerare, având în vedere că normele culturale influenţează modul în care oamenii îşi exprimă emoţiile.
„Pe măsură ce preocupările privind sănătatea mintală cresc, am vrut să explorez cum indicii nonverbali subtili, precum expresiile faciale, influenţează impresia socială şi reflectă starea psihică, folosind analiza bazată pe inteligenţă artificială”, a declarat conf. univ. dr. Eriko Sugimori, care a condus studiul, citată într-un comunicat.
Cercetătoarea subliniază că această metodă ar putea fi folosită pentru screening în şcoli, universităţi sau companii, facilitând identificarea timpurie a problemelor psihice.
În cadrul studiului, un alt grup de studenţi a vizionat aceleaşi videoclipuri şi a evaluat cât de expresivi, prietenoşi şi naturali păreau participanţii. Evaluările lor au fost în concordanţă cu analiza AI: persoanele cu simptome depresive au fost percepute ca fiind mai puţin prietenoase şi expresive. Cercetătorii explică faptul că depresia nu îi face pe oameni să pară în mod evident trişti, ci reduce manifestarea expresiilor pozitive.
Descoperirea ar putea avea implicaţii importante pentru sănătatea publică, în special pentru prevenirea şi intervenţia precoce. O astfel de tehnologie ar putea fi integrată în platforme digitale de sănătate, aplicaţii mobile sau programe de monitorizare a stării psihice a angajaţilor, permiţând o evaluare rapidă şi neinvazivă.
Studiul vine într-un context în care tulburările psihice devin tot mai frecvente. Potrivit organizaţiei britanice Mind, una din şase persoane din Anglia se confruntă săptămânal cu o problemă comună de sănătate mintală, precum anxietatea sau depresia.
Inteligenţa artificială este deja utilizată în numeroase domenii medicale. În Marea Britanie, o aplicaţie care detectează precoce semnele de boală la vârstnici a redus la jumătate numărul de internări şi a economisit sistemului de sănătate aproximativ 1,75 milioane de euro pe zi.
Totuşi, utilizarea AI în sănătate ridică probleme de etică şi securitate, inclusiv legate de confidenţialitatea datelor şi lipsa empatiei umane.
În paralel, NHS (sistemul de sănătate britanic, finanţat de stat) a avertizat recent tinerii să nu folosească chatboţi bazaţi pe AI ca substitut pentru terapie, deoarece aceştia pot oferi sfaturi „dăunătoare şi periculoase” în problemele de sănătate mintală. Guvernul britanic a anunţat că, în următorul deceniu, îşi propune să transforme NHS în cel mai avansat sistem medical integrat cu inteligenţă artificială din lume, cu această tehnologie inclusă în mod natural în fluxurile clinice.
Recenta cercetare japoneză sugerează că AI ar putea deveni un aliat în identificarea precoce a depresiei, contribuind la reducerea stigmatizării şi la creşterea accesului la sprijin psihologic înainte ca tulburările să se agraveze.
Depresia este o afecţiune de sănătate mintală care afectează starea de spirit, gândurile şi comportamentul unei persoane. Aceasta poate provoca sentimente intense de tristeţe, lipsă de speranţă şi inutilitate, care persistă pe perioade îndelungate. Persoanele care suferă de depresie pot experimenta, de asemenea, schimbări în ceea ce priveşte pofta de mâncare şi tiparele de somn, dificultăţi de concentrare şi pierderea interesului pentru activităţi care, odinioară, le făceau plăcere.
Specialiştii subliniază că, depresia este o boală gravă care poate influenţa semnificativ viaţa de zi cu zi, relaţiile şi starea generală de bine. Această afecţiune este diferită de stările trecătoare de tristeţe sau descurajare, deoarece poate fi de lungă durată şi poate afecta capacitatea unei persoane de a desfăşura activităţi normale. Este esenţial ca persoanele afectate să caute ajutor şi sprijin de specialitate pentru a putea gestiona şi trata eficient depresia.
