Glaucomul, o cauză majoră de pierdere ireversibilă a vederii, ar putea fi depistat mai eficient cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI), potrivit unui nou studiu prezentat la cea de-a 129-a reuniune a Academiei Americane de Oftalmologie - AAO 2025, desfăşurată între 18-20 octombrie.
Deşi utilizarea AI pentru screeningul retinopatiei diabetice a fost deja validată, aplicarea acestei tehnologii în cazul glaucomului s-a dovedit mai dificilă, deoarece glaucomul nu este o singură boală. Diagnosticul se bazează pe un ansamblu de simptome, teste de diagnostic şi date colectate pe termen lung.
Cu toate acestea, cercetările privind utilizarea AI pentru depistarea glaucomului continuă într-un ritm susţinut, datorită potenţialului uriaş al tehnologiei de a îmbunătăţi screeningul uneia dintre cele mai subdiagnosticate cauze de pierdere a vederii la nivel mondial.
Un program de AI antrenat pentru detectarea glaucomului a identificat corect pacienţii afectaţi în 88% până la 90% dintre cazuri, comparativ cu o acurateţe de 79%–81% obţinută de specialişti umani care au analizat aceleaşi imagini oculare.
Glaucomul apare atunci când presiunea crescută din interiorul ochiului (presiunea intraoculară) afectează nervul optic, producând iniţial pete oarbe în câmpul vizual şi, în timp, pierderea totală a vederii.
Screeningul precoce este esenţial, însă costurile ridicate îl fac inaccesibil pe scară largă în multe ţări.
Conducătorul studiului, prezentat la AAO 2025, profesorul Anthony Khawaja de la Institutul de Oftalmologie al University College London (UCL), a explicat că utilizarea inteligenţei artificiale ar putea transforma modul în care este depistat glaucomul, permiţând programe de screening extinse şi mai accesibile.
Echipa sa a comparat performanţele unui algoritm AI cu cele ale experţilor umani pe imagini oculare provenite de la peste 6.300 de participanţi, dintre care aproape 700 aveau glaucom la cel puţin un ochi.
Atât AI, cât şi specialiştii au evaluat riscul de glaucom folosind un indicator cheie, raportul cupă-disc vertical (C/D - raportul dintre suprafaţa/adâncimea cupei discului optic şi suprafaţa totală a discului optic), care reflectă modificările structurale ale nervului optic cauzate de presiunea intraoculară.
Rezultatele au fost promiţătoare, deoarece doar 11% dintre persoanele examinate aveau semne care sugerau posibil glaucom, un procent similar cu cel care ar fi descoperit în mod normal într-un program de screening aplicat populaţiei generale.
Cercetătorii au precizat că precizia de diagnostic ar putea fi îmbunătăţită în viitor prin integrarea altor parametri, precum măsurarea directă a presiunii oculare.
În prezent, glaucomul este tratat de obicei cu picături oftalmice menite să reducă presiunea intraoculară, iar în cazurile severe poate fi necesară intervenţia chirurgicală.
Studiul sugerează că inteligenţa artificială ar putea deveni un instrument important pentru diagnosticarea timpurie a acestei boli, crescând şansele de a preveni pierderea permanentă a vederii.
