La conferinţa Asociaţiei pentru Diagnostic şi Medicina de Laborator - ADLM 2025 (Association for Diagnostics & Laboratory Medicine), cercetătorii au prezentat inovaţii remarcabile, care marchează o schimbare de paradigmă în aplicarea inteligenţei artificiale (AI) în domeniul medical: un test de sânge avansat pentru depistarea bolii Lyme şi un asistent virtual personalizat ce sprijină adolescenţii în accesarea informaţiilor medicale corecte şi relevante. Aceste progrese ar putea transforma modul în care sunt diagnosticate şi gestionate afecţiuni cu impact semnificativ asupra sănătăţii publice.
Un test de sânge dezvoltat cu ajutorul inteligenţei artificiale a fost conceput pentru a identifica boala Lyme mai devreme şi mai precis decât metodele standard actuale, cu potenţialul de a îmbunătăţi semnificativ rezultatele pentru pacienţi.
Un al doilea studiu, prezentat la ADLM 2025, scoate în evidenţă modul în care anumite instrumente de AI generativă pot sprijini adolescenţii ajutându-i să obţină informaţii medicale utile.
Aceste două studii arată cum AI poate fi utilizată eficient în domeniul medical, atât pentru îmbunătăţirea testelor de diagnostic, cât şi pentru a facilita accesul tinerilor la informaţii medicale corecte.
Un nou test pentru boala Lyme, speranţă pentru un tratament timpuriu şi eficient
Boala Lyme sau borelioza (denumirea medicală a bolii) este o infecţie bacteriană gravă, dar tratabilă, mai ales dacă este diagnosticată devreme. Agentul patogen implicat este bacteria Borrelia burgdorferi, o spirochetă fără perete celular, transmisă la om prin muşcătura de căpuşă. Boala afectează în fiecare an aproape o jumătate de milion de persoane numai în Statele Unite, iar acest număr este aşteptat să crească din cauza schimbărilor climatice ce extind zonele unde pot trăi căpuşele.
Recomandările OMS pentru depistarea bolii Lyme sunt pentru o procedură de diagnostic serologic în „doi paşi”: un test ELISA, cu sensibilitate crescută, urmat de un test Western-Blot, cu specificitate mare pentru IgM şi IgG. Acest algoritm este recomandat de către toate ghidurile europene şi americane de diagnostic al bolii Lyme, precum şi de către alte organizaţii şi instituţii europene de sănătate publică.
Dacă este depistată devreme, boala răspunde bine la antibiotice. Cu toate acestea, testul tipic, de serologie în două etape, detectează cu acurateţe boala Lyme în stadiu incipient doar în 30% din cazuri. Detectarea întârziată a infecţiei creşte semnificativ riscul ca pacienţii să dezvolte complicaţii pe termen lung, cum ar fi oboseala persistentă, tulburările neurocognitive sau artrită.
„Noul nostru test foloseşte AI şi aduce îmbunătăţiri majore în diagnosticarea acestei boli. Sensibilitatea şi specificitatea sa fiind în ambele cazuri de peste 90%. Asta înseamnă că 9 din 10 pacienţi vor primi un diagnostic corect şi tratamentul adecvat, ceea ce reduce semnificativ riscul de boală cronică”, a declarat Holly Ahern, microbiolog şi director ştiinţific la ACES Diagnostics, citat într-un comunicat.
Echipa a utilizat date din studii pe maimuţe rhesus macaque, întrucât răspunsul imun al acestora la bacteria care provoacă Lyme este comparabil cu cel uman, pentru a dezvolta un test unic care detectează 10 proteine (antigene) asociate infecţiei. Această metodă simplifică semnificativ procesul de diagnosticare, fiind mai eficientă decât strategia standard în doi paşi, care poate necesita până la patru teste separate.
Cercetătorii au testat apoi metoda pe probe de sânge provenite de la 123 de pacienţi cu boala Lyme, şi 197 de persoane sănătoase, pentru a evalua dacă integrarea algoritmilor de învăţare automată poate îmbunătăţi acurateţea diagnosticului prin identificarea unor tipare individuale ale răspunsului imun.
„Două persoane pot fi infectate cu aceeaşi bacterie, dar organismul fiecăreia poate reacţiona diferit şi produce alţi anticorpi. Cu ajutorul acestui test şi al unui algoritm special, reuşim să recunoaştem aceste diferenţe şi să identificăm corect infecţia în fiecare caz”, a explicat Ahern.
Algoritmul dezvoltat a îmbunătăţit acurateţea testului în toate stadiile bolii, identificând corect infecţia în peste 90% dintre cazurile incipiente (comparativ cu 27% prin metoda standard).
Cercetătorii estimează că testul, accesibil ca preţ şi compatibil cu echipamentele de laborator deja existente, ar putea fi disponibil comercial până la sfârşitul anului 2026.
Ce este Medicine-GPT
Un alt studiu a analizat Medicine-GPT, o versiune personalizată şi gratuită a ChatGPT, creată de medici. Cercetarea s-a axat pe adolescenţi, deoarece aceştia folosesc rapid noile tehnologii şi caută des informaţii medicale pe internet, mai ales despre subiecte pe care evită să le discute cu adulţii.
„Medicine-GPT are potenţialul de a deveni un instrument puternic pentru a răspunde întrebărilor medicale ale adolescenţilor, oferind răspunsuri mai complete, mai bine argumentate şi mai utile din punct de vedere medical decât ChatGPT-4”, a declarat Austin Jin, cercetător la Weill Cornell Medicine, din New York.
În acest studiu, cercetătorii au adunat peste 100 de întrebări clinice despre medicină de laborator şi diagnostic de pe forumul Reddit „Ask Doctors”. Ei au selectat doar postările scrise de adolescenţi cu vârste între 10 şi 19 ani şi le-au ales pe cele care au primit cele mai multe reacţii de la utilizatori. Apoi au comparat cât de bine a răspuns chatbotul personalizat faţă de versiunea anterioară, ChatGPT-4.
Ambele modele au oferit informaţii corecte din punct de vedere medical, dar Medicine-GPT s-a descurcat mai bine la alte aspecte: a oferit răspunsuri mai detaliate, mai bine argumentate şi mai utile, obţinând scoruri de 66,6%, 60% şi 46,6%, faţă de 20%, 33,3% şi 23,3% în cazul ChatGPT-4.
Ambele modele au primit scoruri mari pentru claritate (80% pentru Medicine-GPT vs. 70% pentru ChatGPT-4).
Totuşi, un aspect problematic este că astfel de instrumente îi pot deruta sau speria pe adolescenţi, mai ales atunci când sugerează boli rare şi grave ca posibile explicaţii pentru simptomele lor.
„De aceea, este important ca viitoarele instrumente de AI să ofere nu doar informaţii corecte, ci şi explicaţii adaptate vârstei şi contextului. În loc să le interzicem adolescenţilor să le folosească, specialiştii ar trebui să-i înveţe cum să le folosească în mod responsabil şi să le reamintească faptul că aceste soluţii nu pot înlocui consultul medical sau sfatul unui profesionist”, au concluzionat autorii.
