Inteligenţa artificială (AI) începe să aibă un impact vizibil în dezvoltarea medicamentelor, nu prin descoperiri spectaculoase de molecule noi, ci prin eficientizarea etapelor lente şi consumatoare de timp. Companiile farmaceutice folosesc deja aceste tehnologii pentru sarcini administrative, organizarea studiilor clinice şi pregătirea documentelor necesare autorizării.
Inteligenţa artificială nu a rezolvat încă cea mai dificilă provocare din dezvoltarea medicamentelor, identificarea unor molecule complet noi care să ducă la progrese medicale majore, însă deja simplifică etapele mai puţin vizibile ale procesului, potrivit specialiştilor din industrie.
Reprezentanţi ai unor companii farmaceutice şi firme de biotehnologie au declarat recent la o conferinţă internaţională că au început să folosească AI pentru a identifica participanţi şi centre pentru studii clinice, şi pentru a redacta documente destinate autorităţilor de reglementare, reducând timpul necesar completării acesto procese consumatoare de resurse.
Aducerea unui medicament nou pe piaţă poate dura aproximativ zece ani şi poate costa aproape de două miliarde de euro, potrivit companiillor farmaceutice.
Multe dintre ele, inclusiv gigantul farmaceutic american Eli Lilly, care colaborează cu producătorul de implanturi inteligente Nvidia, mizează pe AI şi pentru a creşte şansele de succes ale noilor tratamente.
Industria farma a anunţat numeroase acorduri pentru instrumente bazate pe AI, văzute drept cea mai mare schimbare tehnologică de la apariţia internetului.
Potrivit unei estimări publicate de analişti anul trecut, aşa-numita inteligenţă artificială autonomă, capabilă să funcţioneze cu intervenţie umană minimă, ar putea creşte productivitatea dezvoltării clinice cu aproximativ 35–45% în următorii cinci ani.
Compania Teva Pharmaceutical Industries, cu sediul în Israel, a declarat că utilizează AI în mai multe moduri pentru a se concentra pe obiectivul principal, aducerea cu succes a unor medicamente noi pe piaţă. Directorul general Richard Francis a explicat că tehnologiile digitale şi AI ajută la eficientizarea tuturor activităţilor din jurul acestui obiectiv, de la modernizarea proceselor până la reducerea muncii repetitive.
Directorii unor companii farmaceutice internaţionale precum AstraZeneca, Roche şi gigantul american Pfizer, dar şi ai unor firme de biotehnologie mai mici, descriu dificultatea gestionării a mii de pagini de documente pentru autorităţile de reglementare, care includ date clinice, de siguranţă şi de producţie.
Aceste documente trebuie adunate, verificate şi integrate coerent între diferite regiuni, proces care implică adesea costuri mari cu furnizori externi, a explicat directorul financiar al grupului farmaceutic anglo-suedez AstraZeneca.
Unele companii se concentrează pe etapele dificile şi greu de gestionat din procesul de dezvoltare a medicamentelor, inclusiv recrutarea participanţilor la studii clinice, unde mulţi pacienţi renunţă pe parcurs, în timp ce alte companii folosesc AI pentru comunicarea cu pacienţii, pentru a le oferi informaţii, a-i selecta în studii şi pentru a le organiza programările.
Utilizarea AI pentru sarcini administrative, inclusiv prin modele lingvistice mari precum Copilot de la Microsoft, a devenit relativ frecventă în industria farmaceutică, potrivit analiştilor.
Totuşi, ar putea trece încă unu până la trei ani până când investitorii vor putea măsura clar cât de mult accelerează AI dezvoltarea medicamentelor, deoarece economiile depind de modul şi de etapele în care sunt aplicate aceste instrumente.
Compania farmaceutică elveţiană Novartis a apelat la AI în 2023, când a început un studiu clinic de fază avansată, cu 14.000 de participanţi, pentru evaluarea rezultatelor cardiovasculare ale unui medicament pentru scăderea colesterolului. Potrivit directorului medical al companiei, procesul obişnuit de selecţie a centrelor, care dura între patru şi şase săptămâni, a fost redus la o întâlnire de două ore.
În acest caz, AI a ajutat la alegerea centrelor care recrutau mai eficient, astfel încât studiul a fost completat aproape exact la numărul planificat de participanţi, cu doar 13 pacienţi în plus. Un purtător de cuvânt al companiei a precizat că economiile de timp pot ajunge la câteva luni pe parcursul unui program de dezvoltare a unui medicament.
Grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK) a anunţat că foloseşte o combinaţie de instrumente digitale şi de AI pentru a reduce colectarea manuală a datelor şi pentru a accelera recrutarea pacienţilor în studii clinice, cu obiectivul de a scurta durata tuturor studiilor clinice cu aproximativ 15%.
Compania estimează că această abordare a dus la economii de aproximativ 9 milioane de euro în studiile de fază avansată pentru un medicament destinat astmului, care a primit aprobarea în Statele Unite luna trecută.
Alte companii îşi fac planuri similare.
Dezvoltatorul danez de anticorpi Genmab intenţionează să utilizeze un sistem autonom de AI bazat pe chatbotul Claude, pentru a sprijini priorităţile din dezvoltarea clinică. Obiectivul este automatizarea activităţilor de după finalizarea studiilor, inclusiv analiza datelor şi transformarea acestora în grafice, tabele şi rapoarte clinice.
Compania germană ITM a declarat că a găsit o metodă de a folosi AI pentru a converti rapoarte lungi de studii în formate standard cerute de autoritatea americană de reglementare pentru medicamente, ceea ce ar putea economisi săptămâni de muncă, deşi soluţia nu este încă implementată.
Şeful departamentului de cercetare de la Amgen a declarat la conferinţa JP Morgan Healthcare că AI aduce beneficii în mai multe etape ale dezvoltării medicamentelor şi ale pregătirii documentelor pentru autorităţi.
El a precizat că interesul major al industriei este legat de medicamentele dezvoltate cu ajutorul AI şi că astfel de molecule sunt deja incluse în programele de cercetare ale companiilor.
