Un nou studiu arată că, deşi inteligenţa artificială (AI) promite să transforme medicina, nu poate încă să egaleze experienţa medicilor şi asistenţilor de la camerele de urgenţă, atunci când vieţile pacienţilor sunt în joc.
Cercetarea, realizată la Universitatea din Vilnius (Lituania) şi prezentată la Congresul European de Medicină de Urgenţă (European Emergency Medicine Congress - EUSEM2025), desfăşurat la Viena, între 28 septembrie - 1 octombrie, a analizat modul în care ChatGPT, un model de inteligenţă artificială dezvoltat de OpenAI, reuşeşte să prioritizeze cazurile medicale de urgenţă comparativ cu medici şi asistenţi.
Studiul, care nu a fost încă publicat într-o revistă ştiinţifică şi nu a trecut prin evaluarea experţilor, a inclus şase medici de urgenţă şi 44 de asistenţi medicali, cărora li s-au oferit dosare de pacienţi selectate aleatoriu dintr-o bază medicală de date. Toţi au trebuit să clasifice cazurile pe o scară de la 1 la 5, în funcţie de gravitate. Ulterior, aceleaşi cazuri au fost analizate de ChatGPT.
Rezultatele au arătat că medicii au avut o rată de acurateţe de 70,6%, asistenţii de 65,5%, în timp ce ChatGPT a obţinut 50,4%.
Diferenţele au fost şi mai mari în ceea ce priveşte sensibilitatea - capacitatea de a identifica cu acurateţe cazurile critice - unde medicii au atins 83%, asistenţii 73,8%, iar ChatGPT doar 58,3%.
Totuşi, în situaţiile cele mai grave, AI s-a dovedit mai constantă decât asistenţii în a identifica cazurile ameninţătoare de viaţă, ceea ce sugerează că ar putea fi un sprijin pentru personalul mai puţin experimentat.
Cercetătorii au subliniat că AI are tendinţa de a supraestima urgenţa cazurilor, ceea ce ar putea duce la ineficienţe în fluxul din departamentele de urgenţă, supravegherea umană rămânând, astfel, esenţială.
„Spitalele ar trebui să abordeze implementarea AI cu prudenţă şi să acorde prioritate instruirii personalului pentru a interpreta critic recomandările algoritmilor inteligenţi”, a declarat dr. Renata Jukneviciene, coordonatoarea studiului, citată în comunicatul EUSEM.
Studiul are limitări semnificative: numărul redus de participanţi, desfăşurarea într-un singur spital şi faptul că modelul ChatGPT utilizat nu a fost adaptat pentru utilizare medicală. Alte cercetări au arătat că algoritmii AI pot depăşi uneori performanţa medicilor în diagnosticarea unor boli complexe, în interpretarea rapidă a radiografiilor sau în identificarea riscului de afecţiuni viitoare. Totuşi, specialiştii avertizează că dependenţa excesivă de tehnologie ar putea reduce în timp abilităţile clinice ale personalului medical.
Echipa din Lituania intenţionează să continue cercetările cu modele AI mai noi, pe grupuri mai mari de pacienţi şi în scenarii diverse, precum instruirea asistenţilor sau interpretarea electrocardiogramei (ECG), utilizată pentru detectarea tulburărilor de ritm cardiac.
„Inteligenţa artificială are potenţialul de a deveni un instrument util în multe aspecte ale îngrijirii medicale şi îşi dovedeşte deja valoarea în domenii precum interpretarea radiografiilor. Totuşi, are limite, iar acest studiu arată foarte clar că nu poate înlocui personalul medical instruit în triajul pacienţilor care ajung în departamentele de urgenţă. Aceasta nu înseamnă că nu ar trebui folosită, deoarece ar putea sprijini accelerarea procesului decizional. Însă, trebuie aplicată cu prudenţă şi sub supravegherea medicilor şi a asistenţilor. Mă aştept ca AI să se îmbunătăţească în viitor, dar ar trebui testată riguros în fiecare etapă a dezvoltării”, a subliniat dr. Barbra Backus, preşedinta comitetului de selecţie a rezumatelor ştiinţifice al EUSEM.
