Inteligenţa artificială (AI) începe să joace un rol tot mai vizibil în sistemele de sănătate din Europa, promiţând servicii medicale mai eficiente şi un sprijin mai mare pentru personalul sanitar. Un nou raport internaţional atrage însă atenţia că acest avans tehnologic are loc într-un ritm mai rapid decât dezvoltarea mecanismelor de protecţie pentru pacienţi şi pentru cadrele medicale.
Europa implementează tot mai intens soluţii de AI în sănătate, însă fără garanţii suficiente privind siguranţa pacienţilor şi protecţia datelor, potrivit unui raport publicat miercuri de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Analiza, care a inclus 50 de ţări din Europa şi Asia Centrală, arată diferenţe majore în modul în care statele adoptă, reglementează şi finanţează tehnologiile bazate pe AI.
Jumătate dintre ţările evaluate au introdus deja chatboţi medicali destinaţi pacienţilor, iar 32 utilizează sisteme de diagnostic bazate pe AI, mai ales pentru imagistică şi detectarea precoce a bolilor.
Alte domenii explorate includ triajul pacienţilor, patologia, sănătatea mintală, analiza datelor clinice, sarcini administrative şi planificarea resurselor umane în sănătate.
Exemplele variază de la utilizarea AI pentru depistarea timpurie a bolilor în Spania, la programe de formare asistată de AI pentru personalul medical în Finlanda, şi până la analizarea seturilor complexe de date medicale în Estonia.
Deşi 26 de ţări au stabilit priorităţi clare privind utilizarea AI în sănătate, doar 14 au alocat fonduri dedicate acestor proiecte.
În plus, numai patru state. Andorra, Finlanda, Slovacia şi Suedia, dispun de o strategie naţională explicită pentru integrarea AI în domeniul sănătăţii.
Lipsa unor strategii solide şi a unor reglementări clare ar putea amplifica inegalităţile în sănătate în Europa, avertizează conducerea biroului regional al OMS.
Printre riscurile majore identificate se află şi posibilitatea ca instrumentele de AI, antrenate pe seturi mari de date, să reflecte erori, prejudecăţi sau informaţii incomplete, ceea ce poate duce la decizii medicale greşite, inclusiv diagnostice ratate sau recomandări terapeutice incorecte.
Raportul solicită statelor europene să clarifice responsabilitatea legală în cazul erorilor generate de AI.
Documentul subliniază necesitatea ca strategiile naţionale privind AI să fie armonizate cu obiectivele de sănătate publică, să includă formarea profesională a personalului medical pentru folosirea acestor tehnologii, să întărească legislaţia privind etica şi protecţia datelor şi să asigure transparenţă faţă de public cu privire la utilizarea instrumentelor digitale în sănătate.
În lipsa unor standarde clare, cadrele medicale pot deveni reticente în a folosi sisteme de AI, ceea ce limitează potenţialul acestora.
Raportul OMS recomandă ca sistemele bazate pe AI să fie testate riguros pentru siguranţă, echitate şi eficienţă în condiţii reale înainte de a fi utilizate direct în îngrijirea pacienţilor. Această abordare ar putea permite consolidarea încrederii publice şi profesionale în tehnologiile emergente, într-o perioadă în care digitalizarea sănătăţii avansează rapid în întreaga Europă.
