Pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer în stadii avansate, opţiunile terapeutice sunt adesea limitate, iar tratamentele pot avea efecte adverse importante. Cercetări recente sugerează însă că alegerea tratamentului pe baza testării directe a tumorii ar putea contribui la o mai bună toleranţă şi la prelungirea vieţii, chiar şi atunci când boala nu mai poate fi vindecată.
Chimioterapia personalizată poate prelungi viaţa pacienţilor cu cancer colorectal incurabil. Cercetătorii norvegieni prezintă un caz al unei paciente de 70 de ani, diagnosticată în primăvara acestui an cu cancer colorectal agresiv, metastatic. Boala se extinsese din colon către ficat şi ganglionii limfatici, iar prognosticul era rezervat. La momentul diagnosticului, pacienta era convinsă că se apropie de finalul vieţii şi îşi făcuse deja planurile pentru înmormântare.
Situaţia s-a schimbat după ce a fost inclusă într-un proiect de cercetare derulat de Universitatea Norvegiană de Ştiinţă şi Tehnologie (NTNU), în colaborare cu Spitalul St. Olavs şi institutul de cercetare SINTEF.
Pacienta a devenit prima persoană tratată la acest spital cu o schemă de chimioterapie selectată pe baza unui nou test de laborator pentru cancerul colorectal metastatic. După câteva cure de tratament, volumul tumoral s-a redus la jumătate.
Metoda se bazează pe testarea directă, în laborator, a celulelor canceroase recoltate din tumori.
Cercetătorii au creat un catalog de celule tumorale provenite de la peste o sută de pacienţi, obţinute din tumori îndepărtate chirurgical. Fragmentele tumorale sunt expuse la diferite tipuri şi doze de chimioterapie, pentru a observa modul în care răspund celulele canceroase la tratament.
Catalog celule canceroase. În stânga sunt celule canceroase care au crescut timp de o săptămână fără să li se adauge medicamente. În dreapta sunt celule canceroase de la acelaşi pacient, după expunerea la chimioterapie. Credit foto: NTNU, 16 decembrie 2025
În prezent, pacienţii cu cancer colorectal metastatic incurabil primesc, de regulă, unul dintre două tipuri standard de chimioterapie. Tratamentul este ales prin încercare, pe baza opţiunilor standard disponibile, fără să se ştie dinainte care va funcţiona mai bine pentru acel pacient, iar efectul este evaluat după două-trei luni. Dacă nu există răspuns, schema este schimbată.
În unele cazuri, pacienţii pot suporta efecte adverse severe fără ca boala să fie influenţată. Noul test de laborator îşi propune să reducă această perioadă de încercare şi eroare şi să permită iniţierea cât mai rapidă a tratamentului cel mai potrivit.
Potrivit profesorului Åsmund Flobak, medic oncolog la Spitalul St. Olavs, profesor la NTNU şi cercetător principal la SINTEF, chimioterapia este un tratament dur, care afectează toate celulele cu diviziune rapidă din organism, nu doar celulele canceroase. De aceea, unii pacienţi ajung să fie internaţi din cauza efectelor adverse ale tratamentului, nu a bolii în sine. În cazul pacientei incluse în studiu, chimioterapia a fost relativ bine tolerată, iar starea sa generală s-a îmbunătăţit comparativ cu perioada de dinaintea începerii tratamentului.
Tratamentul nu este curativ, însă poate prelungi viaţa şi poate îmbunătăţi calitatea acesteia. Nu se poate estima cât timp va trăi pacienta, însă scopul este ca perioada câştigată să fie cât mai bună, cu simptome mai uşor de controlat şi cu o stare generală care să-i permită o viaţă de zi cu zi cât mai aproape de normal.
Conform Institutului Norvegian de Sănătate Publică, cancerul reprezintă în prezent cea mai frecventă cauză de deces în Norvegia, iar incidenţa cancerului colorectal este printre cele mai ridicate din lume. Acesta este motivul pentru care echipa de la NTNU şi Spitalul St. Olavs se concentrează pe acest tip de cancer.
Proiectul de cercetare se desfăşoară în mai multe etape. Până în prezent, trei pacienţi cu cancer colorectal metastatic incurabil au fost incluşi în acest studiu. Obiectivul este recrutarea a 133 de pacienţi. O etapă ulterioară a studiului va urmări utilizarea inteligenţei artificiale (AI) pentru a sprijini selecţia tratamentului.
Această direcţie de cercetare face parte din domeniul medicinei de precizie, care urmăreşte adaptarea tratamentului la caracteristicile individuale ale fiecărui pacient. Studiul privind catalogul de celule tumorale poartă denumirea PRESORT, iar cercetarea care vizează noul test de laborator şi tratamentul personalizat se numeşte COSENSE-1. Studiul COSENSE-1 este realizat în colaborare de Spitalul St. Olavs, NTNU şi domeniul de cercetare Biotehnologie şi Nanomedicină din cadrul SINTEF şi a fost făcut public de instituţiile implicate.
Imaginea a fost realizată de cercetători de la NTNU, 16 decembrie 2025
În imagine, mini-tumori crescute în laborator, obţinute de la un pacient cu cancer colorectal. Imaginea a fost realizată cu o tehnică specială care combină mai multe colorări şi analizează imaginile cu algoritmi de AI.
Tehnica are numeroase aplicaţii, precum studierea modului în care acţionează un medicament sau identificarea diferenţelor dintre pacienţii cu cancer care sunt mai mult sau mai puţin sensibili la un anumit tratament.
„Scopul este să dezvoltăm în continuare tehnica pentru a detecta diferenţe importante, pe care un om nu le-ar observa folosind microscopia optică tradiţională”, a declarat dr.Åsmund Flobak, medic primar la Clinica de Oncologie a Spitalului St. Olavs, profesor la NTNU şi cercetător principal la SINTEF.
