Medicii care tratează pacienţi în stare critică se confruntă adesea cu dileme majore: este vorba despre o infecţie virală sau bacteriană? Care este severitatea bolii? Cum poate fi adaptat rapid tratamentul? Răspunsurile la aceste întrebări pot fi obţinute în viitor prin teste de sânge care analizează activitatea genetică a celulelor imune, oferind indicii precise despre starea pacientului şi direcţia terapeutică optimă.
Două studii publicate, marţi, în revista Nature Medicine, conduse de o echipă de la Universitatea Stanford, descriu dezvoltarea şi validarea unor teste care evaluează aşa-numitele „semnături” genetice ale celulelor imune. Aceste modele de activitate genetică pot arăta dacă un pacient are o infecţie, de ce tip este aceasta şi cât de severă poate deveni evoluţia bolii. În plus, ele pot indica dacă un pacient va răspunde favorabil la tratamente precum cele cu corticosteroizi sau dacă acestea ar putea fi dăunătoare.
Un test deja aprobat de Agenţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA), din Statele Unite, denumit TriVerity, măsoară expresia a 29 de gene şi, cu ajutorul algoritmilor de inteligenţă artificială (AI), estimează probabilitatea ca un pacient să aibă o infecţie bacteriană, una virală şi dacă va necesita internare la terapie intensivă în termen de şapte zile.
Studiul de validare a inclus peste 1.200 de pacienţi din 22 de unităţi de primiri urgenţe din Statele Unite şi Europa, iar rezultatele au arătat că testul a depăşit ca acurateţe metodele clinice standard în identificarea infecţiilor şi evaluarea severităţii.
Într-un alt studiu, cercetătorii au analizat peste 7.000 de probe de sânge din 37 de cohorte internaţionale pentru a înţelege modul în care dereglarea sistemului imunitar influenţează evoluţia bolilor critice precum sepsisul, arsurile severe, traumatismele sau sindromul de detresă respiratorie acută. Pe baza acestor date, a fost creat un nou cadru de evaluare, denumit Human Immune Dysregulation Evaluation Framework (HI-DEF), care cuantifică dezechilibrele imunitare. Scorurile HI-DEF împart pacienţii în patru categorii: dereglarea celulelor mieloide, dereglarea celulelor limfoide, dereglare sistemică (ambele afectate) şi răspuns echilibrat.
Rezultatele arată că pacienţii cu dereglare limfoidă severă au beneficiat de pe urma tratamentului cu corticosteroizi, cu reducerea mortalităţii, în timp ce la cei cu răspuns imun echilibrat, aceleaşi medicamente au agravat prognosticul.
Aceste descoperiri sugerează că, în viitor, medicii ar putea prescrie tratamente adaptate tipului de dezechilibru imun, evitând administrarea inutilă sau dăunătoare a unor medicamente.
Autorii studiilor afirmă că integrarea scorurilor HI-DEF cu testul TriVerity ar putea permite o analiză completă a sângelui în mai puţin de 30 de minute, oferind atât un diagnostic, cât şi indicaţii despre terapia optimă.
Mai mult, cercetătorii iau în calcul utilizarea acestor scoruri şi în afara secţiilor de terapie intensivă, ca instrument de supraveghere preventivă a sănătăţii, inclusiv la pacienţii cu boli cronice precum diabetul.
Deşi rezultatele sunt promiţătoare, sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a confirma utilitatea acestor teste în practica medicală de zi cu zi. Dacă rezultatele studiului se vor confirma pe scară largă, ar putea marca un progres în medicina de precizie aplicată în îngrijirea pacienţilor critici.
