O terapie concepută pentru tratarea cancerului limfatic pare să aibă efecte remarcabile şi în lupta cu bolile autoimune. O echipă de cercetători americani testează acum această abordare pe pacienţi cu lupus, sclerodermie şi polimiozită. Dacă aceste rezultate se vor menţine, am putea asista la începutul unei noi etape în tratarea bolilor autoimune, în care cheia vindecării ar fi resetarea completă a sistemului imunitar.
Centrul american de Cancer Sylvester Comprehensive, din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Miller din Miami, s-a alăturat altor 40 de centre din Statele Unite şi Europa într-unul dintre primele studii clinice care testează terapia celulară pentru boli autoimune în SUA.
Terapia celulară CAR-T, concepută iniţial pentru tratarea limfoamelor cu celule B, s-a dovedit rapid a avea un potenţial mult mai larg, deschizând perspective promiţătoare şi în afara sferei oncologice.
Potrivit medicului Damian Green, profesor şi şef al Diviziei de Transplant şi Terapie Celulară, medicina se află într-un moment important, în care progresele din oncologie pot fi valorificate pentru a aborda şi alte afecţiuni severe.
Atât limfomul, cât şi bolile autoimune au în centru celulele B: în cancer, acestea devin maligne, iar în bolile autoimune generează anticorpi care atacă propriile ţesuturi.
În studiile recente, pacienţii cu afecţiuni autoimune cronice au fost trataţi cu terapia CAR-T, iar rezultatele au fost remarcabile: odată eliminate celulele B afectate, cele nou formate s-au regenerat sănătoase, fără să mai producă anticorpi autoimuni, un fenomen pe care cercetătorii îl descriu drept o „resetare imunologică”.
Dacă aceste rezultate se confirmă, o singură infuzie de celule CAR-T ar putea duce la vindecarea unor boli autoimune, spun specialiştii. În plus, la pacienţii cu astfel de afecţiuni, celulele B par să se refacă mai rapid decât la cei cu cancer.
Terapia testată la Sylvester şi în alte centre foloseşte celule CAR-T care ţintesc o proteină numită CD19, aflată pe suprafaţa celulelor B.
Celulele sunt prelevate de la pacient, modificate genetic pentru a recunoaşte şi distruge cele bolnave, iar în limfom sunt eliminate atât celulele B canceroase, cât şi cele sănătoase. Ulterior, celulele sănătoase se regenerează fără a mai prezenta semne de boală.
Studiul include pacienţi cu lupus, sclerodermie (o boală caracterizată prin formare excesivă de ţesut cicatricial şi îngroşare a pielii) şi polimiozită (o boală inflamatorie a muşchilor striaţi care provoacă slăbiciune musculară; termenul de „miozită” înseamnă inflamarea muşchilor).
Prima pacientă tratată cu această terapie la Sylvester suferea de sclerodermie, iar medicii se pregătesc să aplice acelaşi tratament unui alt pacient cu aceeaşi afecţiune.
Ca şi în cazul primului bolnav oncologic care a beneficiat de terapia CAR-T, au apărut efecte neurologice, însă acestea sunt deja bine cunoscute şi pot fi gestionate eficient.
Pacienta cu sclerodermie s-a recuperat rapid şi a fost externată.
Cercetătorii îşi propun şi un alt studiu cu terapia cu celule CAR-T, dedicat exclusiv pacienţilor cu lupus. De asemenea, se discută lansarea unor studii pentru afecţiuni neurologice autoimune precum scleroza multiplă.
Foto articol: Sylvester Comprehensive Cancer Center, 17 iulie 2025.
