Piaţa farmaceutică a crescut în valoare în ultimii cinci ani, cu o rata anuală compusă de creştere (CAGR) de aproximativ 15%, dar este liniară sau scade în volum, evoluţie nesustenabilă şi păguboasă, consideră directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), dr. Dragoş Damian, într-un text de opinie transmis 360medical.ro. Mai mult, accesul la medicamente generice este foarte slab în România, existând mecanisme bine puse la punct de a bloca genericele şi biosimilarele să intre pe canalele de distribuţie, potrivit directorului patronatului industriei.
În 2024, piaţa farmaceutică din România, calculată după valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi prin farmacii şi spitale, a crescut cu 13,8% faţă de anul anterior, până la 34,1 miliarde lei (6,86 miliarde euro), conform datelor publicate de compania de cercetare Cegedim. În schimb, consumul de medicamente a scăzut anul trecut cu 1,7%, la 710 milioane de cutii, de la 722 milioane cutii în 2023.
“Să arăţi doar evoluţia în valoare - şi nu şi în volume -, ba chiar să nu tragi un semnal de alarmă pe această chestiune, este o lipsă de profesionalism a companiilor care fac analize de piaţă. Alt lucru pe care companiile ce fac analize de piaţă se feresc să îl spună, dându-se astfel senzaţia că România este o Bonanza a medicamentelor, este că cifrele date de ele sunt brute - trebuie scăzute discount-urile, clawback-ul, valorile licitate, exporturile paralele, fraudele etc. Veniturile nete ale producătorilor sunt mult mai jos, probabil la 50-60% din cifrele prezentate”, a scris dr. Damian.
Directorul PRIMER face o radiografie a problemelor cu care se confruntă producătorii de medicamente din România, subliniind că „realităţile din piaţă sunt foarte complicate şi nu se rezumă doar la accesul la medicamentele inovative”.
“Accesul la generice este foarte slab, există mecanisme bine puse la punct, unele "gestionate" cu "recomandarea" autorităţilor, de a bloca genericele şi biosimilarele să intre pe canale. Amenzile date de Consiliul Concurenţei pe această speţă sunt un vârf al iceberg-ului”, arată dr. Dragoş Damian.
În plus, discounturile cerute de anumite canale de distribuţie au atins valori de 25-30%, deşi un raport al Curţii de Conturi realizat acum câţiva ani a arătat că ele sunt în afara cadrului reglementat şi că nu ajung în vreun fel la pacient.
O altă problemă subliniată de directorul patronatului este legată de mărcile proprii de medicamente sau suplimente alimentare ale unor lanţuri de farmacii – care nici măcar nu sunt fabricate în România -, care “blochează accesul mărcilor înregistrate ale producătorilor care nu au privilegiul de a avea un lanţ de farmacie”.
Nici decizia din 25 iunie 2025 a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) nu pare a avea efectele scontate.
“Publicitatea la suplimentele alimentare continuă să fie înşelătoare şi mincinoasă, chiar şi după intervenţia CNA. Chiar dacă apar pe clipuri textele solicitate de autoritatea de reglementare, referinţele indirecte din corpul clipului publicitar la boli (de tiroidă, diabet, ADHD, neuropatii, testosteron etc.) sunt inadmisibile şi aduc atingere inclusiv jucătorilor care sunt legitimi şi vor să se conformeze”, mai ales în lipsa elaborării normelor de aplicare a Legii 56/2021 (care reglementează suplimentele alimentare în România), a menţionat directorul executiv al PRIMER.
Producătorii de medicamente sunt afectaţi şi de lipsa unor mecanisme eficiente de control pentru a preveni fraudele şi de plata cu întârziere a medicamentelor.
“Exporturile paralele şi - incredibil, chiar şi în prezent, când există mecanisme digitale de control - fraudele de decontare rămân sporturi naţionale. Continuă să existe întârzieri enorme la plata medicamentelor, care ar trebui să se facă, conform legii, la 90 de zile. În acest moment, termenele de plată la producători sunt la peste 240 de zile”, arată dr. Damian.
Directorul PRIMER avertizează că medicamentele inovative incluse pe lista de medicamente compensate în 2025 nu au sursă de finanţare şi vor crea noi arierate în 2026.
“Deşi se fac bani mulţi din vânzarea de medicamente în România, banii nu rămân aici - majoritatea companiilor cu cifre de afaceri de zeci şi sute de milioane raportează profituri ridicole. Dacă luăm cele trei fabrici mari din top 20 - Antibiotice, Terapia şi Zentiva -, ele raportează profit şi plătesc impozit pe profit în România cât celelalte 17 la un loc”, punctează dr. Dragoş Damian.
Pe lângă această problemă, există şi confuzii în înţelegerea evoluţiei pieţei, pentru că sunt luate la un loc medicamente cu prescripţie, fără prescripţie şi suplimente alimentare.
“Anumite companii care le comercializează pe acestea din urmă - pe care toţi din piaţă le ştiu, dar nimeni nu le numeşte - continuă practicile mizerabile de a utiliza cash-ul ca instrument de marketing. Niciuna dintre autorităţile de resort nu se sesizează”, arată dr. Damian.
Directorul PRIMER este sceptic în legătură cu planurile de a stimula producţia de medicamente în România, anunţate recent de ministrul Sănătăţii.
“România nu poate fi o ţintă pentru investiţii industriale în primul rând pentru că nu există resursa umană specializată şi calificată pentru producţia de medicamente. Producătorii de medicamente fură angajaţi de la alte companii producătoare, pentru că altfel nu pot să îşi atingă ţintele de producţie şi, în special, jaloanele pe care le au pentru a primi ajutor de stat”, consideră dr. Dragoş Damian.
Potrivit directorului, statul român oferă ajutor de stat pentru industria farmaceutică, dar nu condiţionează în niciun fel tipul de produse fabricate.
“Este absurd să te lauzi că dai ajutor de stat pentru: 1) companii care împachetează şi exportă totul sau 2) companii care fabrică produse pentru care există deja capacităţi neutilizate, de exemplu produse topice, pentru că nu există niciun fel de valoare adaugată pentru România”, a scris dr. Damian.
“În plus, autorizările pentru construcţia în green- sau brownfield se dau greu. Este o tortură să construieşti o fabrică nouă când poţi cumpăra una gata construită în ţările din Balcani, Ungaria, Polonia sau Republica Moldova”, a completat el.
Lipsa investiţiilor în dezvoltarea producţiei este generată şi de sistemul de reglementare şi de impozitare. Astfel, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei promit sume importante pentru finanţarea producţiei industriale de medicamente, iar Ministerul Mediului şi Ministerul de Finanţe iau sume mari de la producătorii de medicamente sau se pregatesc să îi taxeze, potrivit directorului PRIMER.
“În plus, atâta vreme cât Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) organizează întâlniri de consultare doar cu asociaţiile producătorilor internaţionali - fără să cheme asociaţia producătorilor industriali autohtoni, care fabrică 20% din volumele din piaţă -, povestea cu fabricile din ţară este o gluma proastă”, a menţionat dr. Damian.
Directorul patronatului industriei estimează că, în următorii trei ani, după schimbările de acţionariat la nivel internaţional, cel puţin două fabrici de medicamente vor fi închise în România, “dacă nu se va vedea o schimbare reală la nivel de funcţionari din Ministerul Sănătăţii şi CNAS cu privire la rolul şi prioritizarea medicamentelor generice”.
