Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) a criticat joi noile măsuri adoptate de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) la finalul lunii iunie, privind comunicarea publică a suplimentelor alimentare, acuzând că este vorba de “măsuri disproporţionate”, care încalcă libertatea comercială şi dreptul consumatorului de a accesa informaţie transparentă. Organizaţia solicită revizuirea acestor reglementări după modelul practicat în alte state europene.
În 25 iunie, CNA a decis mai multe modificări ale Codului instituţiei, între care introducerii unui nou mesaj de interes public - „Suplimentele alimentare nu vindecă şi nu pot înlocui tratamentele prescrise de medic”, extinderii regimului de reglementare a publicităţii pentru suplimente şi dispozitive medicale (aplicându-li-se aceleaşi restricţii ca în cazul medicamentelor OTC - fără prescripţie) şi interzicerii comunicărilor comerciale de tip co-branding, prin care farmaciile asociau suplimente sau dispozitive medicale cu promoţii, campanii sau reduceri.
Patronatul consideră că decizia introduce “măsuri disproporţionate faţă de statutul legal al suplimentelor”, care sunt reglementate în mod distinct de medicamente atât în România, cât şi în Uniunea Europeană.
Potrivit Directivei 2002/46/CE, suplimentele alimentare sunt surse concentrate de substanţe cu rol nutriţional sau fiziologic, destinate completării dietei, nu tratării bolilor.
“Aplicarea automată a aceloraşi reguli de publicitate ca în cazul medicamentelor, fără o adaptare specifică, creează o confuzie legislativă şi conceptuală gravă:
- încalcă principiul proporţionalităţii;
- induce publicului ideea că suplimentele au efecte sau riscuri identice cu cele ale unui tratament medicamentos;
- ignoră rolul real şi util pe care suplimentele îl joacă în profilaxie, susţinerea tratamentelor şi corecţia carenţelor, de multe ori la recomandarea medicilor”, a transmis PRISA.
După ultima decizie a CNA, suplimentele alimentare sunt supuse unor cerinţe publicitare mai restrictive decât medicamentele OTC, deşi sunt încadrate legal ca produse alimentare, acuză patronatul.
În plus, PRISA consideră că Interzicerea comunicării comerciale de tip co-branding reprezintă un precedent periculos.
“Noua interdicţie privind asocierea farmaciilor cu promoţii sau comunicări legate de suplimente, dispozitive medicale sau homeopate loveşte direct în libertatea comercială şi dreptul consumatorului de a accesa informaţie transparentă despre produse sigure, legale şi reglementate”, a menţionat patronatul.
“Este complet disproporţionat să fie tratate suplimentele alimentare – produse alimentare notificate, fără risc major – în aceeaşi manieră cu medicamentele OTC în privinţa interdicţiei publicităţii prin farmacii, fără niciun temei ştiinţific sau raport de risc”, mai arată comunicatul.
Potrivit patronatului, această măsură poate avea un impact concurenţial negativ asupra întregii categorii de suplimente alimentare, prin reducerea semnificativă a competitivităţii pe piaţă, cauzată de lipsa transparenţei privind promoţiile disponibile în farmacii.
Astfel, PRISA solicită revizuirea urgentă a formulării mesajului de conştientizare, în consultare cu specialişti şi organizaţii din industrie, regândirea articolelor privind publicitatea, în acord cu reglementările UE, fără a impune restricţii nejustificate suplimentelor sau dispozitivelor medicale, şi deschiderea unui grup de lucru interinstituţional cu CNA, Ministerul Sănătăţii, ANPC, Colegiul Medicilor şi organizaţii patronale, “pentru a stabili un cadru coerent, echilibrat şi ştiinţific de reglementare, în interesul consumatorilor şi al sănătăţii publice”.
Înfiinţată în anul 2000, PRISA este prima asociaţie din România dedicată industriei suplimentelor alimentare, având rolul de patronat din 2011.
