Pacienţii din România aşteaptă 828 de zile, în medie, pentru a avea acces la un medicament nou autorizat centralizat în Uniunea Europeană, a treia cea mai lungă perioadă dintre statele membre ale blocului comunitar, după Malta şi Portugalia, arată ultimul studiu anual WAIT pentru anul 2024, realizat de EFPIA. Faţă de raportul anterior, cu date pentru 2023, când perioada medie de aşteptare era de 778 zile, durata medie a crescut cu 50 de zile.
În UE, cel mai rapid acces la medicamente este în Germania, unde durează, în medie, 128 de zile între autorizare şi accesul efectiv al pacienţilor la medicament, potrivit studiului. Pe locurile următoare se clasează Austria (309 zile) şi Danemarca (339).
La polul opus, în Portugalia durează 840 zile de la autorizare până la disponibilitatea efectivă pentru pacienţi (includerea pe lista de compensare), în România – 828 zile, iar în Lituania – 819 zile.
Cu toate acestea, rata de disponibilitate a crescut în ultimul an, ca urmare a introducerii de noi molecule pe lista de compensare de către autorităţile din România.
Astfel, rata de disponibilitate, măsurată prin numărul de medicamente disponibile pentru pacienţi în ţările europene la 5 ianuarie 2025 dintre cele autorizate în perioada 2020-2023, a crescut la 19% în România – 33 medicamente disponibile, din 173 autorizate în UE (de la 17% în raportul de anul trecut), mult sub media europeană, de 46% (80 de medicamente disponibile din 173).
Sursa: EFPIA
Din acest punct de vedere, România se află printre ultimele locuri în UE,depăşind doar Malta (17 medicamente autorizate), Lituania (28) şi Letonia (31).
În Bulgaria, dintre cele 173 de medicamente, erau disponibile pentru pacienţi 91 de medicamente (53%), iar în Ungaria – 47 (27%), potrivit raportului.
Totuşi, în ultimii doi ani s-au înregistrat progrese în România, mai ales în privinţa scurtării duratelor de evaluare la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Problema rămâne la nivelul introducerii medicamentelor pe lista celor compensate, ceea ce înseamnă efectiv acces la pacienţilor la tratament, unde criza bugetară a întârziat compensarea de noi medicamente.
De asemenea, în cazul contractelor cost-volum se înregistrează probleme în renegocierea contractelor, din cauza fondurilor limitate la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
De altfel, din datele Portalului de Acces european, implementat de EFPIA cu ajutorul IQVIA, in care companiile membre EFPIA furnizează informaţii despre depunerea dosarelor de preţuri şi rambursare în toate cele 27 de state membre ale UE, mare parte din durata de la autorizare până la accesul efectiv al pacienţilor este legată de procedurile naţionale.
