Societatea Română de Pneumologie (SRP) a avertizat, joi, asupra creşterii infecţiilor cu virusul sinciţial respirator (VSR) în perioada rece. Peste 5.000 de sugari sunt internaţi în fiecare an din cauza infecţiilor cu VSR, potrivit specialiştilor, care subliniază că o parte dintre bebeluşi rămân vulnerabili mult timp după boală, luptând cu dificultăţi respiratorii care le pot afecta sănătatea şi dezvoltarea pe termen lung.
Odată cu instalarea sezonului rece, infecţiile respiratorii tind să se intensifice, iar unele virusuri care circulă frecvent pot provoca forme severe de boală la persoanele vulnerabile, în special la copiii foarte mici şi la vârstnici.
Specialiştii atrag atenţia că prevenţia şi recunoaşterea rapidă a simptomelor pot reduce riscul de complicaţii şi presiunea asupra spitalelor.
Societatea Română de Pneumologie avertizează asupra creşterii circulaţiei virusului sinciţial respirator (VSR) la nivel european şi, implicit, în România, mai ales în rândul copiilor mici şi al adulţilor vârstnici sau cu comorbidităţi.
Organizaţia arată că situaţia epidemiologică recentă, împreună cu datele naţionale privind internările, indică faptul că se impune o supraveghere epidemiologică mai strictă.
Estimările arată că anual aproximativ 10.700 de persoane au nevoie de spitalizare din cauza infecţiei cu VSR, dintre care peste 5.000 sunt sugari cu vârsta sub 6 luni, potrivit unui comunicat al SRP.
Potrivit raportului săptămânal al European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) pentru luna noiembrie, la nivel european s-a observat deja o creştere a numărului de infecţii cu virusuri respiratorii.
În acest context, prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, atrage atenţia că, deşi poate părea o răceală obişnuită, VSR poate duce la forme severe de boală şi că există opţiuni moderne de prevenţie, inclusiv vaccinarea. Totodată, acesta menţionează că în 2025 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a emis pentru prima dată o recomandare privind vaccinarea împotriva VSR, iar imunizarea este recomandată gravidelor pentru protejarea sugarilor, precum şi adulţilor vulnerabili, adică persoanelor cu boli cronice şi vârstnicilor.
Pe fondul scăderii temperaturilor şi a reluării circulaţiei virusurilor respiratorii, folosirea instrumentelor de protecţie disponibile devine esenţială.
Specialiştii explică faptul că VSR este un agent respirator comun. La copiii mici produce adesea simptome asemănătoare unei răceli, însă poate evolua către bronşiolită sau pneumonie, mai ales la cei sub 2 ani sau la prematuri.
La adulţi, în special la vârstnici şi la cei cu afecţiuni pulmonare cronice, boli cardiace sau imunosupresie, infecţia cu VSR poate agrava simptomele şi poate determina complicaţii care necesită spitalizare.
Chiar dacă activitatea VSR este descrisă în prezent ca fiind încă la nivel scăzut, SRP subliniază că există deja un trend de creştere al acestor infecţii, iar perioada actuală reprezintă un moment favorabil pentru intensificarea măsurilor de prevenţie.
În acelaşi timp, specialiştii subliniază necesitatea ca sistemul de sănătate să fie pregătit pentru o posibilă suprasolicitare a secţiilor de pediatrie şi pneumologie în următoarele luni reci, în absenţa unor măsuri preventive luate la timp.
Pentru practicieni, Societatea Română de Pneumologie recomandă ca VSR să fie avut în vedere în diagnosticul diferenţial al infecţiilor respiratorii, mai ales la copiii mici şi la adulţii cu factori de risc, şi insistă pe monitorizarea atentă a evoluţiei clinice, în condiţiile în care apariţia dispneei (respiraţie dificilă), respiraţiei şuierătoare, şi hipoxemiei (scăderea oxigenului în sânge) creşte riscul de complicaţii.
De asemenea, este evidenţiată necesitatea unei colaborări eficiente cu secţiile de pediatrie şi boli infecţioase pentru gestionarea formelor severe, precum şi a informării părinţilor şi a pacienţilor vulnerabili privind măsurile de prevenţie - de la igiena mâinilor şi evitarea contactului cu persoane simptomatice, până la aerisirea corespunzătoare a spaţiilor şi izolarea la debutul simptomelor.
Comunicarea cu pacienţii ar trebui să includă şi informarea despre profilaxia disponibilă, precum vaccinurile şi anticorpii monoclonali, precum şi criteriile de utilizare pentru grupele de risc.
Populaţia generală este încurajată să fie atentă la simptomele respiratorii la copiii mici, cum sunt tusea, respiraţia dificilă, respiraţia şuierătoare, apetitul scăzut şi lipsa de energie, şi să evite expunerea acestora la fum de ţigară, spaţii aglomerate sau persoane răcite.
Adulţii cu boli pulmonare, cardiace, diabet sau imunosupresie sunt sfătuiţi să evite aglomeraţiile şi să monitorizeze cu atenţie orice infecţie respiratorie.
Specialiştii recomandă, totodată, recomandate aerisirea constantă a încăperilor, menţinerea unei umidităţi optime şi evitarea mucegaiului.
În cazul apariţiei unor simptome severe precum respiraţie dificilă, paloare, cianoză a buzelor (învineţirea buzlor) sau oboseală marcată, prezentarea rapidă la medic este considerată esenţială.
Prof. dr. Florin Mihălţan precizează că noile recomandări din Ghidul GOLD 2026 includ vaccinarea împotriva VSR ca parte a strategiei de prevenţie pentru pacienţii cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), alături de vaccinurile antigripale şi pneumococice.
Această recomandare a fost formulată pe baza unor dovezi recente care arată că vaccinurile împotriva VSR reduc riscul de infecţii respiratorii şi de agravare a bolii la pacienţii cu comorbidităţi cardiopulmonare, potrivit comunicatului.
Societatea Română de Pneumologie mai precizează că intensificarea circulaţiei VSR pe parcursul sezonului rece este un fenomen anticipat, dar gestionabil dacă sunt adoptate măsuri adecvate la timp. Colaborarea dintre medici, autorităţi şi public rămâne esenţială pentru protejarea categoriilor vulnerabile - copii mici, vârstnici şi persoane cu boli cronice - în faţa riscurilor asociate infecţiei cu VSR.
