Durerea postoperatorie afectează milioane de paciente anual, dar noi descoperiri ar putea schimba radical acest aspect. Un nou studiu a demonstrat că stresul dinaintea unei intervenţii chirurgicale creşte nivelul de prolactină, un hormon implicat în sensibilizarea durerii la femei. Blocarea acestei reacţii ar putea reduce semnificativ durerea şi nevoia de opioide, deschizând calea către o recuperare mai rapidă şi mai sigură.
Cercetătorii de la University of Arizona Health Sciences (U of A) au identificat o posibilă modalitate de a reduce durerea postoperatorie la femei prin inhibarea prolactinei hipofizare generate de stresul preoperator.
Cercetarea lor, publicată recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences-PNAS, ar putea conduce la metode de reducere a durerii postoperatorii şi la scăderea administrării de opioide pentru calmarea durerii după intervenţii chirurgicale la femei.
Prolactina, prezentă în mod natural la niveluri mai ridicate la femei decât la bărbaţi, este un neurohormon - hormon produs de celulele nervoase şi secretat de terminaţiile nervoase în circulaţia sangvină - cunoscut mai ales pentru rolul său în dezvoltarea glandelor mamare şi stimularea producţiei de lapte.
Cercetări recente, conduse de o echipă de la Health Sciences Comprehensive Center for Pain & Addiction din cadrul U of A, au arătat că prolactina activează şi nociceptorii feminini - celulele nervoase responsabile cu transmiterea semnalelor de durere către creier.
Totodată, stresul poate amplifica nivelurile de prolactină din sângele femeilor, creând un context ideal pentru apariţia şi intensificarea durerii atât înainte, cât şi după intervenţia chirurgicală.
„Mulţi medici vă vor spune că pot estima care pacienţi vor avea cele mai rele rezultate privind durerea postoperatorie în funcţie de nivelul de anxietate şi stres manifestat înaintea unei operaţii. Şi s-a demonstrat că femeile au răspunsuri la stres mai accentuate”, a declarat dr. Frank Porreca, director de cercetare şi profesor de studii privind durerea şi adicţia la College of Medicine-Tucson din cadrul U of A, citat într-un comunicat.
Prolactina este produsă şi eliberată în sânge de către glanda pituitară. Producţia este de obicei încetinită atunci când hipotalamusul eliberează dopamină, un inhibitor natural al prolactinei. Stresul poate perturba acest echilibru natural, ducând la creşterea nivelurilor de prolactină.
În acest studiu, echipa de cercetare a utilizat modele de şoareci pentru a testa mai multe ipoteze şi anume că: nivelurile ridicate de prolactină intensifică şi prelungesc durerea postoperatorie; stresul poate acţiona ca un factor declanşator care sensibilizează mecanismul prolactinei, contribuind la intensificarea durerii postoperatorii; o intervenţie preoperatorie pentru reducerea nivelurilor de prolactină ar putea îmbunătăţi rezultatele în ceea ce priveşte durerea după operaţie.
În fiecare caz, ipotezele s-au confirmat.
„Rezultatele noastre s-au concentrat pe faptul că efectele prolactinei provin din stresul psihologic al unei intervenţii chirurgicale anticipate. Acum ştim cum poate influenţa stresul excitabilitatea nociceptorilor care generează semnalele de durere către sistemul nervos central”, a explicat prof. Porreca.
Echipa a reuşit să reducă nivelurile de prolactină şi durerea postoperatorie la şoarecii femele folosind trei abordări diferite: terapie genică; tratament cu cabergolină, un medicament care acţionează asupra receptorilor de dopamină pentru a inhiba eliberarea de prolactină; şi administrarea PL 200.019, un anticorp monoclonal nou descoperit de echipă şi optimizat pentru a inhiba prolactina.
„În esenţă, atunci când o intervenţie chirurgicală este anticipată şi este însoţită de stres psihologic, există soluţii pe care le putem aplica preventiv pentru a limita durerea postoperatorie la femei”, a menţionat prof. Porreca.
Cabergolina este un medicament autorizat în Statele Unite, iar cercetătorii speră să înceapă, în curând, studii clinice pentru a testa eficienţa acestuia ca terapie preventivă împotriva durerii postoperatorii.
PL 200.019 se află încă în faza de dezvoltare, dar cercetările sugerează o probabilitate ridicată ca anticorpul monoclonal să poată fi utilizat cu succes în viitor în practica medicală.
Ambele terapii ar putea ajuta la reducerea riscului ca durerea acută să se transforme în durere cronică şi la scăderea utilizării de opioide după operaţie la femei.
„Opioidele rămân cele mai importante medicamente pe care le avem pentru durerea cauzată de traumatisme, durerea postoperatorie şi durerea cauzată de cancer”, a precizat prof. Porreca.
„Dacă putem reduce nevoia de opioide după operaţie, ar fi benefic pentru pacient. Se scurtează durata de spitalizare, pacienţii îşi revin mai repede şi se pun din nou pe picioare mai uşor. Şi, bineînţeles, asta reduce riscul de dependenţă, depresie respiratorie, constipaţie şi toate celelalte efecte nedorite ale opioidelor”, a completat profesorul.
Acest studiu se bazează pe cercetări anterioare ale echipei, publicate în revista Brain, inclusiv un articol care a arătat că activarea hipotalamusului indusă de stres în modele de migrenă poate afecta producţia de prolactină şi duce la activarea crescută a nociceptorilor.
De asemenea, un studiu anterior a demonstrat, în premieră, că nociceptorii prezintă dimorfism sexual şi sunt sensibilizaţi în mod selectiv de prolactină la femei, respectiv de hormonul orexină la bărbaţi.
