Producătorii de medicamente generice nu mai pot susţine taxa clawback, care ajunge la peste 37% pentru medicamentele ieftine, avertizează Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), care solicită noului guvern să implementeze măsuri pentru diferenţierea şi plafonarea taxei pentru medicamentele ieftine.
Taxa clawback a ajuns la 26,49% în trimestrul al treilea din acest an, nivel considerat “total nesustenabil pentru medicamentele generice” de către asociaţie.
“Producătorii de medicamente generice plătesc, nu numai o taxă injustă pentru un consum pe care nu l-au generat, ci şi o taxă clawback crescută, ce ajunge la peste 37% la medicamentele cu preţ accesibil. Este o situaţie fără precedent în spaţiul Uniunii Europene, ca medicamentele generice să fie penalizate de o taxă atât de mare”, se arată în comunicatul APMGR.
Potrivit asociaţiei, taxa clawback s-a dublat din 2015 până în prezent, afectând capabilităţile de investiţii ale producătorilor şi disponibilitatea medicamentelor ieftine pentru pacienţii români.
“Din 2015 şi pâna în prezent au fost retrase din piaţă circa 3.000 de medicamente, din care peste 2.500 sunt medicamente generice, majoritatea sub 30 lei. Dacă nu se rezolvă problema clawback-ului, vom asista la o situaţie fără precedent în ceea ce priveşte disponibilitatea medicamentelor generice, precum şi la închiderea unor linii de producţie”, avertizează APMGR.
Producătorii de medicamente generice din România nu mai pot susţine taxa clawback, care, împreună cu politica celui mai mic preţ, cresc gradul de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, menţionează asociaţia.
“Nu există o mai mare dovadă a lipsei de predictibilitate fiscală, decât faptul că CNAS nu pare să fie în măsură a da detalii, cu atât mai puţin a proba, corectitudinea/realitatea datelor transmise referitoare la clawback”, arată comunicatul.
’Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură fiscală temporară în contextul crizei economice, însă este şi acum în vigoare.
“Această taxă, devenită nesustenabilă, atrage după sine efecte negative pentru pacienţi, precum dispariţia a mii de medicamente importante de pe piaţă, adâncindu-se astfel criza medicamentelor din România”, a afirmat directorul executiv al APMGR, Valentina Băicuianu.
Asociaţia solicită guvernului să discute cu reprezentanţii producătorilor şi să implementeze măsuri pentru diferenţierea şi plafonarea taxei pentru medicamentele ieftine.
“Declaraţiile recente ale Primului Ministru Ludovic Orban, referitoare la taxa clawback, ne-au făcut să avem încredere că există voinţă politică pentru rezolvarea problemei taxei, pentru ca pacienţii să se bucure de acces la medicamentele generice”, a menţionat Valentina Băicuianu.
Joi, premierul Ludovic Orban a declarat, la conferinţa de presă organizată cu ocazia instalării conf. univ. dr. Victor Costache în funcţia de ministru al Sănătăţii, mai multe măsuri importante pentru sistemul de sănătate din România, inclusiv o posibilă reducere sau modificare a taxei clawback, pe care a caracterizat-o ca fiind "cel mai mare inhibitor al pieţei de medicamente”.
“Medicamentele generice nu trebuie penalizate, acestea împreună cu medicamentele biosimilare sunt soluţii viabile pentru optimizarea bugetară, soluţii ce se regăsesc implementate în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene, mai puţin în România”, a mai spus directorul APMGR.
