Rezistenţa la medicamente antimicrobiene devine o problemă tot mai serioasă pentru sănătatea publică la nivel mondial. În timp ce infecţiile rezistente la tratamentele existente sunt tot mai frecvente, dezvoltarea de noi medicamente destinate combaterii acestor patogeni avansează mai lent decât ar fi necesar.
Eforturile industriei farmaceutice de a combate rezistenţa antimicrobiană nu ţin pasul cu creşterea numărului de infecţii rezistente la tratament, potrivit unui nou raport publicat de Access to Medicine Foundation, o organizaţie independentă din Olanda care promovează accesul la medicamente în ţările cu venituri mici şi medii.
Analiza indică o reducere semnificativă a numărului de proiecte dedicate dezvoltării de noi medicamente împotriva rezistenţei antimicrobiene.
Conform raportului, numărul proiectelor aflate în dezvoltare pentru combaterea rezistenţei antimicrobiene a scăzut cu 35% în ultimii cinci ani.
În 2026 sunt în curs de dezvoltare doar 60 de proiecte în cadrul marilor companii farmaceutice orientate spre cercetare, comparativ cu 92 de proiecte în 2021.
„Nevoia de antibiotice noi nu a fost niciodată mai mare”, a declarat Jayasree K. Iyer, director executiv al Access to Medicine Foundation, citată într-un comunicat.
Ea avertizează că, fără schimbări semnificative, rezistenţa antimicrobiană ar putea duce în următoarele două decenii la o creştere puternică a deceselor provocate de infecţii prevenibile, populaţiile vulnerabile din ţările mai sărace fiind cele mai afectate.
Lipsa actuală a investiţiilor în cercetarea şi dezvoltarea tratamentelor pentru bolile infecţioase reprezintă una dintre cele mai mari provocări în lupta împotriva rezistenţei antimicrobiene.
Raportul a analizat activitatea de cercetare şi dezvoltare a 15 companii farmaceutice, dintre care şapte mari companii, inclusiv GSK, Pfizer, Shionogi, MSD şi Otsuka.
Compania britanică GSK rămâne liderul clasamentului, cu 30 de medicamente aflate în dezvoltare, care includ vaccinuri preventive şi tratamente antibacteriene, dintre care trei sunt considerate medicamente inovatoare.
Compania japoneză Shionogi a depăşit gigantul Pfizer, care ocupa locul al doilea în 2021.
Potrivit raportului, performanţele companiilor sunt inegale, iar nicio companie nu valorifică încă pe deplin capacitatea sa de a contribui la dezvoltarea de noi tratamente, ceea ce arată că eforturile pentru combaterea rezistenţei antimicrobiene rămân insuficiente.
Rezistenţa antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii (ciupercile) sau paraziţii nu mai răspund la medicamentele antimicrobiene. Fenomenul se produce în mod natural în timp, prin modificări genetice ale agenţilor patogeni, dar se accelerează rapid din cauza activităţii umane, în special prin utilizarea incorectă şi excesivă a antibioticelor.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că, la sfârşitul anului 2025, una din şase infecţii bacteriene confirmate în laborator era deja rezistentă la tratamentele standard.
În Uniunea Europeană, rezistenţa antimicrobiană provoacă anual peste 35.000 de decese.
La nivel monial, între 2025 şi 2050, aproximativ 39 de milioane de decese ar putea fi atribuite direct rezistenţei bacteriene la antimicrobiene.
Copiii sunt deosebit de vulnerabili la infecţii, mai ales în ţările cu venituri mici şi medii. Cu toate acestea, raportul identifică doar cinci medicamente pediatrice în actualul portofoliu de dezvoltare. Doar 13% dintre proiectele de medicamente antimicrobiene aflate în dezvoltare sunt destinate copiilor sub cinci ani.
În plus, aprobarea utilizării pediatrice pentru antibioticele existente poate întârzia, iar dintre toate antibioticele introduse pe piaţă din anul 2000, doar 10% au indicaţie pediatrică.
Raportul arată şi că formele farmaceutice adaptate pentru administrarea la copii pot avea nevoie de ani pentru a fi aprobate, iar disponibilitatea antibioticelor existente în ţările cu venituri mici şi medii rămâne adesea insuficientă.
Analiza identifică totuşi şapte proiecte inovatoare aflate în stadii avansate de dezvoltare, cu potenţial semnificativ împotriva infecţiilor rezistente la tratament.
Trei dintre aceste proiecte sunt dezvoltate de companii farmaceutice mari - GSK, Otsuka şi Shionogi - iar patru sunt dezvoltate de unele mai mici, BioVersys, F2G, Innoviva şi Venatorx.
Chiar şi în prezenţa acestor proiecte promiţătoare, dezvoltarea de antimicrobiene inovatoare capabile să depăşească rezistenţa atunci când medicamentele mai vechi nu mai funcţionează rămâne limitată.
Autorii raportului subliniază că eforturile industriei nu pot avansa la ritmul şi la scara necesare fără reforme la nivel internaţional şi naţional, în special în domeniile achiziţiilor publice, finanţării şi reglementării.
De asemenea, autorii avertizează că, fără o finanţare a cercetării pentru descoperirea de antibiotice la nivelul necesar pentru a face faţă rezistenţei antimicrobiene, măsurile vor continua să fie luate doar după apariţia problemelor, cu costuri ridicate în bani şi vieţi omeneşti.
