Nivelurile scăzute de testosteron pot indica un risc mai mare de progresie a cancerului de prostată la pacienţii aflaţi sub supraveghere activă. Monitorizarea nivelurilor de testosteron i-ar putea ajuta pe medici să identifice pacienţii cu risc mai mare de progresie a cancerului de prostată.
Monitorizarea atentă, fără iniţierea imediată a tratamentului, este o strategie frecvent utilizată la pacienţii cu forme incipiente de cancer de prostată.
O nouă cercetare sugerează însă că nivelurile scăzute de testosteron ar putea semnala un risc mai mare ca boala să evolueze către forme mai agresive, ceea ce ar putea influenţa modul în care sunt urmăriţi aceşti pacienţi.
Potrivit unui studiu publicat recent în revista The Journal of Urology, pacienţii cu cancer de prostată aflaţi în program de supraveghere activă ar putea prezenta un risc mai mare de progresie către o formă mai agresivă a bolii dacă nivelurile lor de testosteron sunt scăzute.
Rezultatele sugerează că testosteronul ar putea funcţiona ca un marker de risc util, care să-i ajute pe medici să adapteze strategiile de monitorizare pentru pacienţii care aleg această abordare terapeutică.
„Supravegherea activă este o opţiune sigură şi eficientă pentru mulţi bărbaţi cu cancer de prostată în stadiu incipient. Totuşi, identificarea pacienţilor la care boala are o probabilitate mai mare să progreseze rămâne o provocare majoră”, a declarat coordonatorul studiului, dr. Justin Gregg, de la The University of Texas MD Anderson Cancer Center, citat într-un comunicat.
Cercetătorii au analizat dosarele medicale a peste 900 de bărbaţi care au ales supravegherea activă în locul tratamentului imediat.
Analiza a arătat că pacienţii care aveau la începutul monitorizării un nivel de testosteron de 300 nanograme pe decilitru sau mai mic prezentau o probabilitate mai mare ca boala să progreseze către gradul 3, cea mai agresivă formă a cancerului de prostată.
Această asociere s-a menţinut şi după ce cercetătorii au ţinut cont de alţi factori care pot influenţa evoluţia bolii, inclusiv vârsta pacientului, nivelul antigenului specific prostatic (PSA), indicele de masă corporală (IMC), precum şi densitatea şi dimensiunea tumorii.
Totodată, nivelurile scăzute de testosteron nu au fost asociate cu progresia către cancer de prostată de gradul 2.
Autorii subliniază că rezultatele studiului nu arată că testosteronul scăzut provoacă apariţia unei forme agresive de cancer. Asocierea observată ar putea însă oferi medicilor informaţii suplimentare pentru evaluarea riscului şi pentru deciziile privind monitorizarea pacienţilor.
„Înţelegerea modului în care factorii hormonali influenţează biologia cancerului de prostată ne-ar putea ajuta să îmbunătăţim strategiile de supraveghere”, a mai afirmat dr. Gregg.
