Stilul de viaţă din familie are un rol important în sănătatea copiilor. Noi cercetări sugerează că modul în care părinţii îşi gestionează stresul poate influenţa obiceiurile alimentare ale copiilor şi riscul acestora de a dezvolta obezitate la vârste fragede.
Obezitatea infantilă continuă să crească la nivel mondial. Potrivit World Obesity Atlas, numărul copiilor supraponderali ar putea ajunge la 228 de milioane până în 2040, depăşind pentru prima dată numărul copiilor subponderali la nivel mondial.
Gestionarea stresului părinţilor poate reduce semnificativ riscul de obezitate la copiii mici, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Yale, şi publicat în revista Pediatrics.
Rezultatele arată că intervenţiile care ajută părinţii să facă faţă stresului, combinate cu recomandări privind alimentaţia şi activitatea fizică, pot îmbunătăţi comportamentele parentale şi pot favoriza obiceiuri alimentare mai sănătoase la copii.
Cercetătorii arată că atunci când părinţii sunt copleşiţi de stres, rutinele familiale pot avea de suferit, alegerile alimentare devin mai puţin sănătoase, iar comportamentele parentale pozitive tind să scadă. În schimb, reducerea stresului parental poate contribui la prevenirea obezităţii în copilăria timpurie şi la îmbunătăţirea relaţiei dintre părinţi şi copii.
„Ştiam deja că stresul poate contribui semnificativ la apariţia obezităţii infantile. Surpriza a fost că atunci când părinţii au reuşit să gestioneze mai bine stresul, comportamentele parentale s-au îmbunătăţit, iar riscul de obezitate la copiii mici a scăzut”, a declarat Rajita Sinha, coordonatoarea echipei de cercetare, citată într-un comunicat.
Cercetarea a inclus un studiu randomizat cu durata de 12 săptămâni, la care au participat 114 părinţi proveniţi din medii etnice şi socioeconomice diferite. Toţi părinţii incluşi în studiu erau supraponderali sau aveau obezitate şi aveau copii cu vârste cuprinse între doi şi cinci ani.
Participanţii au fost împărţiţi în două grupuri. Primul grup a participat la un program de intervenţie pentru reducerea stresului, numit Parenting Mindfully for Health, care a inclus tehnici de mindfulness (practici de atenţie conştientă) şi abilităţi de control al propriului comportament, combinate cu consiliere privind alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică.
Al doilea grup a primit doar consiliere privind alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică, fiind utilizat drept grup de control. Ambele grupuri au participat la sesiuni săptămânale cu durata de până la două ore.
Pe parcursul celor 12 săptămâni, cercetătorii au monitorizat nivelul de stres al părinţilor şi greutatea copiilor.
Părinţii care au participat la programul Parenting Mindfully for Health au raportat niveluri mai scăzute de stres şi au arătat îmbunătăţiri ale comportamentelor parentale pozitive. Copiii acestora au consumat mai puţine alimente nesănătoase şi nu au înregistrat creşteri în greutate până la finalul studiului.
În schimb, în grupul de control nu au fost observate îmbunătăţiri similare la nivelul părinţilor. Copiii din acest grup au prezentat creşteri semnificative în greutate şi au avut o probabilitate de şase ori mai mare de a intra în categoria supraponderali sau obezi.
Excesul de greutate în copilărie creşte riscul apariţiei bolilor cronice mai târziu în viaţă, dar poate avea efecte negative şi în primii ani de viaţă, o perioadă importantă pentru dezvoltarea sănătoasă.
„Pe măsură ce greutatea corporală creşte, creşte şi riscul de boli asociate obezităţii, inclusiv în cazul copiilor”, a adăugat Rajita Sinha.
Statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au stabilit obiective de nutriţie la nivel internaţional pentru perioada 2025–2030, care urmăresc îmbunătăţirea alimentaţiei materne, a sugarilor şi a copiilor mici şi reducerea prevalenţei excesului de greutate cu 5% în următorii cinci ani.
Obezitatea infantilă ar putea ajunge la 228 de milioane de cazuri până în 2040, potrivit celor mai recente estimări.
Citeşte şi:
