O decizie a unei instanţe de la Bruxelles obligă România şi Polonia să respecte contractele pentru achiziţia de vaccinuri împotriva Covid-19, în ciuda argumentelor invocate de cele două state privind schimbările apărute după faza acută a pandemiei. Decizia este în primă instanţă şi poate fi atacată în apel.
Potrivit deciziei, România şi Polonia trebuie să plătească valoarea restantă pentru vaccinurile anti-Covid-19 produse de Pfizer şi BioNTech, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, într-un proces iniţiat de compania americană în urmă cu trei ani.
Procesul a fost deschis la sfârşitul anului 2023, pentru a obliga cele două state să respecte un contract semnat între Comisia Europeană şi Pfizer privind livrarea unui număr stabilit de doze pe parcursul mai multor ani.
Polonia a refuzat, în aprilie 2022, să îşi respecte obligaţiile contractuale, invocând evoluţia pandemiei, războiul din Ucraina şi suspiciuni privind un posibil abuz de poziţie dominantă din partea companiei. Ulterior, în 2023, România a adoptat o poziţie similară.
Instanţa a respins aceste argumente şi a decis că ambele state trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile. Polonia trebuie să accepte vaccinuri Covid-19 în valoare de 1,3 miliarde de euro, iar România doze în valoare de 600 de milioane de euro.
Ministrul Sănătăţii din România, Alexandru Rogobete, a precizat că suma nu include penalităţi de întârziere, care vor creşte costul total. Decizia de a respinge continuarea contractului cu Pfizer a fost luată în luna mai 2023, de către predecesorul actualului ministru, Alexandru Rogobete.
Totuşi, este vorba de un contract negociat de către Comisia Europeană pentru toate statele membre, inclusiv România. În afară de România şi Polonia, celelalte state au rămas în contract, renegociind termenele de livrare.
Decizia este executorie, chiar dacă poate fi atacată în apel, ceea ce înseamnă că România şi Polonia trebuie să achite sumele decise de instanţa belgiană. În cazul unui eventual câştig în apel, banii ar urma să fie returnaţi.
În Polonia, Ministerul Sănătăţii a anunţat că intenţionează să folosească toate căile legale disponibile pentru a modifica decizia şi pentru a-şi apăra interesele, menţionând că sunt necesare analize suplimentare privind aplicarea hotărârii, inclusiv aspectele financiare şi practice.
Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată cele două ţări în toamna anului 2023 pentru a impune executarea acestor contracte de achiziţie, pe care, în urma încheierii pandemiei, Polonia şi România au refuzat să le îndeplinească integral.
Pfizer a transmis că se aşteaptă ca ambele state să efectueze plăţile, subliniind importanţa respectării obligaţiilor contractuale care au stat la baza răspunsului european în perioada pandemiei.
În perioada de vârf a pandemiei, Comisia Europeană şi guvernele statelor membre au convenit achiziţia unor cantităţi mari de vaccinuri, în special de la Pfizer şi BioNTech, pe fondul temerilor privind lipsa de doze. Şefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a fost criticată de multe ori pentru modul în care a negociat contractele cu marile companii farmaceutice pentru achiziţia de vaccinuri, condiţiile fiind considerate prea puţin flexibile şi excesiv favorabile furnizorilor.
După reducerea intensităţii pandemiei, unele state europene au solicitat diminuarea volumelor comandate pentru a reduce costurile. Pfizer şi Moderna au acceptat amânarea unor livrări, însă această măsură nu a fost considerată suficientă de Polonia şi România.
