Modificarea compoziţiei florei intestinale ar putea deveni o strategie complementară pentru creşterea eficienţei tratamentelor oncologice moderne. Un studiu clinic, realizat în Italia, sugerează că intervenţiile asupra microbiotei pot influenţa răspunsul pacienţilor cu cancer renal avansat la imunoterapie. Alte două studii clinice, publicate săptămâna aceasta, arată că intervenţiile asupra microbiotei intestinale pot influenţa atât toleranţa la tratament, cât şi eficienţa imunoterapiei, în mai multe tipuri de cancer, printre care cancer pulmonar, melanom şi cancer de sân triplu negativ.
Un studiu realizat de cercetători italieni şi publicat, miercuri, în revista Nature Medicine arată că transplantul de microbiotă fecală poate îmbunătăţi răspunsul la imunoterapie la pacienţii cu carcinom renal metastatic avansat.
Cercetarea a fost coordonată de Università Cattolica del Sacro Cuore şi Fondazione Policlinico Gemelli IRCCS şi oferă date clinice noi despre rolul microbiotei intestinale în eficienţa tratamentelor oncologice.
În ultimii 10–15 ani, imunoterapia, un tratament care reactivează sistemul imunitar împotriva celulelor tumorale, a schimbat semnificativ tratamentul mai multor tipuri de cancer, inclusiv al celui renal. Totuşi, o parte importantă dintre pacienţi nu răspund la acest tip de tratament sau obţin beneficii limitate. Datele acumulate în ultimii ani indică faptul că microbiota intestinală influenţează atât evoluţia cancerului, cât şi răspunsul la imunoterapie.
În cancerul renal, anumite caracteristici biologice ale bolii, precum angiogeneza intensă şi prezenţa mediatorilor inflamatori, pot reduce eficienţa imunoterapiei. Pe acest fond, cercetătorii au investigat dacă transferul unei microbiote „favorabile” poate îmbunătăţi rezultatele clinice.
Studiul clinic Tacito, de fază II, multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, a evaluat efectul transplantului de microbiotă fecală provenită de la donatori care obţinuseră un răspuns complet la imunoterapie.
Toţi pacienţii incluşi au primit tratamentul standard de primă linie, care a combinat pembrolizumab, un inhibitor al punctelor de control imunitar, cu axitinib, o terapie antiangiogenică ţintită.
În studiu au fost incluşi 45 de pacienţi netrataţi anterior, cu cancer renal avansat, care au fost repartizaţi aleatoriu să primească fie un transplant de microbiotă fecală de la donatori, fie placebo. Obiectivul principal a fost supravieţuirea fără progresie la 12 luni.
La un an, 70% dintre pacienţii din grupul care a primit transplantul fecal nu prezentau progresia bolii, comparativ cu 41% în grupul placebo.
Deşi diferenţa nu a atins semnificaţie statistică pentru obiectivul principal, mai multe obiective secundare au indicat beneficii relevante.
Supravieţuirea mediană fără progresie a fost de 24 de luni în grupul cu transplant fecal, faţă de nouă luni în grupul de control, ceea ce a corespuns unei reduceri cu 50% a riscului de progresie a cancerului. Rata de răspuns obiectiv a fost de 52% în grupul cu transplant, comparativ cu 32% la placebo.
Beneficiile au fost mai evidente la pacienţii cu un prognostic mai rezervat sau nefavorabil, categorie care, în mod obişnuit, are opţiuni terapeutice mai limitate şi rezultate mai slabe.
Analizele de microbiom au confirmat că bacteriile provenite de la donatori s-au implantat cu succes la pacienţi şi că diversitatea microbiană intestinală a crescut. Beneficiul clinic a fost corelat mai ales cu prezenţa sau eliminarea unor tulpini bacteriene considerate nefavorabile, decât cu gradul general de implantare a microbiotei - cât de complet s-a instalat microbiota donatorului în intestin.
În ceea ce priveşte siguranţa, transplantul fecal a fost pregătit conform unor standarde stricte de calitate şi siguranţă biologică. Donatorii au fost supuşi unor evaluări clinice şi microbiologice extinse, inclusiv testări pentru agenţi bacterieni, virali şi parazitari, iar procedurile au fost realizate în condiţii controlate pentru a reduce riscul infecţios.
Autorii concluzionează că microbiota intestinală joacă un rol important în modularea răspunsului la imunoterapie în cancerul renal metastatic.
Transplantul de microbiotă fecală de la donatori atent selectaţi ar putea deveni o strategie complementară pentru îmbunătăţirea rezultatelor clinice. Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare, pe loturi mai mari de pacienţi, pentru confirmarea acestor rezultate şi pentru clarificarea mecanismelor biologice implicate.
Capsule cu transplant de microbiotă fecală, rezultate promiţătoare în studii clinice pentru mai multe tipuri de cancer
Modul în care organismul răspunde la tratamentele oncologice nu depinde doar de tumoră sau de medicamentele administrate, ci şi de factori biologici mai puţin vizibili.
Alte două studii clinice recente arată că intervenţiile asupra microbiotei intestinale pot influenţa atât toleranţa la tratament, cât şi eficienţa imunoterapiei, în mai multe tipuri de cancer.
Transplantul de microbiotă fecală, o procedură prin care bacterii intestinale provenite de la donatori sănătoşi sunt transferate unui pacient, ar putea îmbunătăţi semnificativ tratamentul oncologic, potrivit a două studii publicate în revista Nature Medicine.
Primul studiu, publicat miercuri, a arătat că această intervenţie poate reduce reacţiile adverse severe ale imunoterapiei în cancerul renal, iar cel de-al doilea a indicat o creştere importantă a răspunsului la imunoterapie la pacienţi cu cancer pulmonar şi melanom.
Cercetările au evaluat capsule orale cu transplant de microbiotă fecală, dezvoltate de Lawson Research Institute din cadrul St. Joseph’s Health Care London şi testate în studii clinice desfăşurate la London Health Sciences Centre Research Institute şi la Centre de recherche du Centre hospitalier de l’Université de Montréal.
Capsulele conţin microbiotă procesată din materii fecale provenite de la donatori sănătoşi şi sunt concepute pentru a restabili echilibrul bacterian intestinal al pacienţilor.
Într-un studiu clinic de fază I, realizat de cercetători de la Lawson şi London Health Sciences Centre Research Institute, a fost evaluată siguranţa administrării transplantului de microbiotă fecală în asociere cu un medicament de imunoterapie utilizat în cancerul renal avansat.
Studiul a inclus 20 de pacienţi trataţi la Verspeeten Family Cancer Centre. Rezultatele sugerează că transplantul personalizat de microbiotă ar putea reduce toxicitatea asociată imunoterapiei, în special inflamaţia intestinală şi diareea severă, reacţii adverse care pot duce la întreruperea prematură a tratamentului.
Un al doilea set de studii clinice de fază II, coordonate de cercetători de la centrul de cercetare al Universităţii din Montréal, a analizat efectul transplantului de microbiotă fecală asupra răspunsului la imunoterapie în cancerul pulmonar şi în melanom.
În studiul privind cancerul pulmonar, 80% dintre pacienţii care au primit transplant de microbiotă fecală au răspuns la imunoterapie, comparativ cu un procent de 39–45% raportat în mod obişnuit pentru imunoterapia administrată ca monoterapie.
În studiul privind melanomul, rata de răspuns a fost de 75% la pacienţii care au primit transplant, faţă de 50–58% în cazul tratamentului standard. Fiecare dintre cele două studii a inclus câte 20 de pacienţi.
Autorii studiilor menţionează că rezultatele indică şi un posibil mecanism implicat, respectiv eliminarea unor bacterii considerate dăunătoare după transplantul de microbiotă fecală.
Pe baza acestor date, transplantul de microbiotă este testat în prezent într-un studiu clinic randomizat de amploare, desfăşurat la nivel naţional în Canada, care evaluează terapii personalizate bazate pe microbiom.
Capsulele utilizate în aceste studii, cunoscute sub denumirea LND101, sunt produse în London, din provincia Ontario, şi sunt administrate oral.
Transplantul de microbiotă fecală este deja utilizat ca tratament standard pentru infecţii intestinale severe, precum cele cu Clostridioides difficile, iar cercetările actuale explorează utilizarea sa şi în alte tipuri de cancer, inclusiv cancer pancreatic şi cancer de sân triplu negativ.
Potrivit cercetătorilor implicaţi, aceste rezultate deschid perspective pentru reducerea efectelor adverse ale tratamentelor oncologice şi pentru creşterea eficienţei imunoterapiei, fără a modifica schema standard de terapie.
