Campanie de Promovare a Sănătăţii Mintale: Ianuarie - Februarie 2026

Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică lansează campania naţională de informare, educare şi conştientizare dedicată promovării sănătăţii mintale, în perioada ianuarie-februarie 2026, o iniţiativă esenţială pentru a aborda escaladarea provocărilor de sănătate mintală generate de utilizarea problematică a mediului digital.

Sub sloganul ”FII CONŞTIENT! VIAŢA TRĂITĂ ONLINE ARE CONSECINŢE OFFLINE!”, campania urmăreşte:

Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei şi un apel direct la acţiune împotriva dependenţei de tehnologiile digitale, având în vedere impactul său crescut asupra sănătăţii mintale şi bunăstării, copiii şi tinerii fiind cei mai afectaţi.
Promovarea comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală şi încurajarea populaţiei să investească în alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane.

Tendinţele recente confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor şi tinerilor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din şapte (cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani) trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată.[1]

Gravitatea situaţiei este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia şi anxietatea, sunt o cauză majoră de boală şi dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranţei: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani.[2]

Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din şase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătăţii mintale.^[3] Astfel, s-au inclus iniţiative pentru promovarea bunăstării digitale şi ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulţi adolescenţi au devenit dependenţi de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătăţii lor mintale. ^[4]

Pe plan naţional, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii şi adolescenţi din România[5] au fost înregistraţi cu tulburări de sănătate mintală, iar incidenţa cazurilor de depresie şi anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creştere constantă.

În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenţi[6], la fel ca şi rapoartele constante ale Salvaţi Copiii România[7], a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi scăderea stării de bine, cu apariţia dezechilibrelor emoţionale. Mai mult, concluziile indică o creştere a riscului de anxietate şi depresie pentru copii şi tineri, cât şi reducerea comunicării faţă în faţă. Astfel, tehnologia devine simultan resursă şi factor de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată şi ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor esenţial în îmbunătăţirea accesului la educaţie şi la resursele de învăţare de înaltă calitate, consolidând competenţele viitorului.

Soluţiile pentru menţinerea bunăstării copiilor într-o lume imprevizibilă necesită o adaptare permanentă la schimbare, motiv pentru care intervenţiile multisectoriale şi colaborarea între familie, şcoală şi servicii de sănătate sunt esenţiale.

Prin parteneriate ale instituţiilor de învăţământ cu organizaţii şi comunităţi de psihologi pot fi dezvoltate ghiduri şi ateliere de lucru în şcoli, transformând obiceiurile compulsive în alegeri conştiente. Un exemplu în acest sens îl reprezintă materialul-ghid dedicat părinţilor şi îngrijitorilor, axat pe înţelegerea şi susţinerea sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor, dezvoltat de Institutul pentru Studiul şi Tratamentul Traumei, în parteneriat cu UNICEF şi Fundaţia Romanian Angel Appeal, care oferă perspective fundamentate ştiinţific şi instrumente practice.[8]

Biroului Regional al OMS pentru Europa sugerează opt acţiuni prioritare[9] pentru a promova şi proteja sănătatea mintală şi bunăstarea tinerilor în mediile digitale şi pentru a atenua potenţialele daune legate de reţelele sociale, inteligenţa artificială şi alte tehnologii digitale., dintre care cele mai critice sunt:

reglementarea designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute să fie adictive şi nocive;
responsabilizarea industriei şi a intereselor comerciale;
bunăstarea digitală să devină o prioritate naţională de sănătate publică;
investiţia în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.

Închide ecranul pentru a deschide lumea!

Bunăstarea se încarcă din conexiunea reală cu oamenii, nu din reţea.