Urmare a investigaţiilor jurnalistice publicate privind modul de funcţionare a unor servicii de imagistică medicală şi utilizarea parafelor medicilor radiologi în relaţia dintre sectorul public şi cel privat, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) face următoarele precizări:
Situaţiile descrise reprezintă practici grave, care, deşi izolate, au justificat preocupările noastre recente de eficientizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Exemplele menţionate sunt parte a unui conglomerat de disfuncţionalităţi perpetuate în sistemul de sănătate în ultimii 10 - 15 ani, ca efect cumulat al unor deficienţe structurale şi al lipsei unor reforme sistemice coerente.
Considerăm că practicile semnalate pot fi stopate prin reformarea modului în care sistemul de sănătate este organizat, finanţat şi controlat, iar demersurile realizate până acum sunt aliniate în această direcţie. Concret, acţionăm pe cinci paliere:
1. Control inteligent, unitar:
Ne aflăm în plin proces de reorganizare a structurilor de control ale CAS, prin comasarea acestora într-o structură naţională unică, cu responsabilităţi regionale clare. Acest lucru înseamnă trecerea efectivă de la control formal, retrospectiv, la control bazat pe analiză de date, Business Intelligence şi indicatori de risc.
2. Digitalizare şi transparenţă:
Dezvoltarea noii Platforme Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), proces ce urmează să fie finalizat la jumătatea acestui an, integrează soluţii digitale care permit:
· analiza suprapunerilor de programe de lucru;
· analiza raportărilor de servicii medicale;
· integrarea feedback-ului pacientului;
· implementarea unei platforme naţionale de programări online, care să permită trasabilitatea reală a serviciilor;
· asigurarea accesului medicului curant la imaginile brute (DICOM), nu doar la rezultatele interpretate, astfel încât să existe un control mai eficient al activităţii din sistem.
3. Reorganizarea modului de contractare şi finanţare a serviciilor medicale:
· Casele de Asigurări de Sănătate vor solicita, la contractare, strategii de servicii adaptate nevoilor reale de sănătate ale populaţiei din fiecare zonă;
· Finanţarea spitalelor va fi corelată progresiv cu tipurile de competenţe, complexitatea serviciilor şi nevoile reale, nu exclusiv cu istoricul raportărilor.
4. Creşterea calităţii actului medical:
· Analiza recomandărilor imagistice la nivelul medicului prescriptor, pentru a identifica suprainvestigarea sau utilizarea nejustificată a resurselor;
· Introducerea mecanismelor de feedback sistematic din partea pacienţilor.
5. Reglementarea telemedicinei:
· Reglementarea clară a rambursării serviciilor de telemedicină, cu tarife diferenţiate, criterii de calitate, mecanisme de control, feedback şi analiză de business;
· Grupul de lucru privind reglementarea serviciilor de teleradiologie, format din reprezentanţi ai furnizorilor de servicii medicale de imagistică, s-a întrunit chiar astăzi la sediul CNAS.
Din lista provocărilor structurale majore care afectează sustenabilitatea şi calitatea serviciilor din sistemul sanitar public din România, inclusiv a serviciilor de radiologie - imagistică medicală, enumerăm:
§ Exodul constant al personalului medical din sectorul public către cel privat, determinat de salarii mai mari, condiţii de muncă mai bune şi flexibilitate crescută;
§ Plata gărzilor la un nivel necorelat cu responsabilitatea şi volumul de muncă, incomparabil mai mic faţă de veniturile obţinute în sectorul privat;
§ Redirecţionarea pacienţilor din sectorul public către sectorul privat, în lipsa unor trasee clare şi predictibile de îngrijire;
§ Perpetuarea modului de lucru în care pacientul ajunge să fie perceput ca aparţinând medicului, iar traseul său în sistem – de la medicul de familie la ambulatoriu, investigaţii şi spitalizare – nu este clar definit, predictibil sau transparent;
§ Absenţa unui mecanism funcţional de distribuire şi echilibrare a volumului de muncă în interiorul spitalelor publice;
§ Pasivitatea managerială în unele unităţi sanitare publice, inclusiv lipsa asumării deciziilor organizatorice necesare;
§ Rolul adesea formal sau simbolic al unor consilii de administraţie ale spitalelor, fără implicare reală în guvernanţa, eficientizarea şi sustenabilitatea acestora.
Toate demersurile pe care le facem la CNAS confirmă angajamentul nostru pentru transparenţă, digitalizare şi responsabilitate instituţională, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor din România, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, furnizori de servicii medicale şi pacienţii.
Obiectivul principal rămâne încrederea fiecărui pacient, care trebuie să beneficieze de un traseu medical clar, sigur şi echitabil, indiferent de forma de proprietate a furnizorului de servicii.
