Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva bolii Parkinson 2026, Asociaţia pentru Sănătatea Creierului (ASC) aduce în atenţia publică realitatea cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu boala Parkinson în România, prin prezentarea rezultatelor unui studiu naţional privind nevoile pacienţilor, completat de cele mai recente date statistice care indică o creştere marcantă a numărului de cazuri noi.
În acest context, organizaţia lansează şi un concurs de storytelling dedicat pacienţilor, menit să ofere vizibilitate experienţelor reale de viaţă, şi face un apel pentru mai mult sprijin, empatie, acces la servicii integrate şi construirea unui sistem de îngrijire mai conectat la nevoile reale ale acestora.
Boala Parkinson este o afecţiune neurodegenerativă progresivă, care afectează în principal mişcarea, dar şi alte funcţii ale organismului. Aceasta apare ca urmare a pierderii treptate a neuronilor care produc dopamină, o substanţă esenţială pentru controlul mişcărilor. Simptomele cele mai cunoscute includ tremorul, rigiditatea musculară, încetinirea mişcărilor (bradikinezie) şi dificultăţile de echilibru, însă boala poate implica şi tulburări de somn, depresie sau probleme cognitive, ceea ce o face mult mai complexă decât pare la prima vedere.
Numărul persoanelor nou diagnosticate cu boala Parkinson este în creştere constantă în România, potrivit datelor furnizate de INSP. Dacă în 2022 au fost înregistrate 8.432 de cazuri noi, în 2023 cifra a urcat la 10.032, iar în 2024 a ajuns la 10.758 , marcând o creştere de peste 25% în doar doi ani, şi peste 50% faţă de 2020. Tendinţa ascendentă se reflectă la nivel naţional, atât în mediul urban (55%), cât şi rural (45%), şi afectează în mod similar femeile (54%) şi bărbaţii (46%). Estimările actuale ale numărului total de persoane cu Parkinson în România este de 80.000 de persoane. La nivel mondial se înregistrează o creştere accelerată şi fără precedent a numărului de persoane afectate, numărul pacienţilor putând să se dubleze până în 2050.
Aceste date confirmă că boala Parkinson devine o problemă de sănătate publică tot mai presantă, punând presiune pe sistemul medical şi evidenţiind nevoia urgentă de diagnostic precoce, acces la servicii specializate şi soluţii integrate de îngrijire pentru pacienţi.
Într-un studiu realizat de asociaţie în 2025, pe un eşantion de 175 de persoane - pacienţi diagnosticaţi cu boala Parkinson şi îngrijitori - sunt evidenţiate provocările majore cu care se confruntă această categorie de pacienţi în România. Deşi majoritatea respondenţilor declară că au acces relativ facil la un medic neurolog şi că relaţia cu specialistul este, în general, bună, datele arată că există în continuare nevoi importante neacoperite, în special în ceea ce priveşte informarea, gestionarea eficientă a bolii, serviciile de recuperare şi suportul emoţional.
Rezultatele indică faptul că, deşi peste jumătate dintre pacienţi consideră că tratamentul actual îi ajută, un procent semnificativ nu reuşeşte să îşi controleze optim simptomele, ceea ce afectează direct calitatea vieţii. În acelaşi timp, aproape un sfert dintre respondenţi declară că nu au primit suficiente informaţii despre boală şi tratament, fiind nevoiţi să se informeze pe cont propriu, iar alţi pacienţi resimt nevoia unui sprijin suplimentar din partea sistemului medical.
Dincolo de aspectele medicale, studiul scoate în evidenţă şi un impact puternic la nivel social şi emoţional. Mulţi pacienţi se confruntă cu stigmatizare, izolare şi dificultăţi în viaţa de zi cu zi, iar boala afectează relaţiile personale şi profesionale. De asemenea, o parte dintre respondenţi semnalează dificultăţi economice şi pierderea locului de muncă în urma diagnosticului, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri de sprijin social şi de integrare.
Conform datelor ANPDPD din 2025, 27.865 de persoane cu Parkinson figurau cu certificat de handicap, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din estimarea numărului total de pacienţi, o cifră mult prea mică. Dintre aceştia 41% erau bărbaţi şi 59% femei, iar 53% erau încadraţi în grad grav, 44% grad accentuat şi 3% grad mediu. Aceste date arată că este important ca pacienţii să fie în primul rând informaţi şi să conştientizeze că a avea un certificat de handicap este un drept, că valoarea indemnizaţiilor contează mult în ţara noastră şi că ar trebui corelate cu nevoile, dar şi că medicii neurologi pot ajuta prin realizarea unei evaluări în acest sens în momentul diagnosticării.
Judeţele cu cel mai mic număr de certificate de handicap pentru persoanele cu Parkinson sunt Buzău, Tulcea şi Sibiu.
În acest context, rezultatele studiului şi datele statistice subliniază nevoia urgentă de dezvoltare a unor servicii integrate pentru pacienţii cu Parkinson, care să includă nu doar tratament medicamentos, ci şi acces la informare, servicii de reabilitare, suport psihologic şi programe de sprijin comunitar. O abordare coordonată, centrată pe pacient, ar putea contribui semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la reducerea impactului acestei boli asupra pacienţilor şi familiilor lor.
- 59% dintre pacienţi consideră accesul la neurolog facil, însă există în continuare bariere pentru o parte dintre respondenţi
- 90% declară că au o comunicare bună cu medicul specialist, dar nevoile de informare rămân ridicate
- Doar 55% consideră că au primit suficiente informaţii despre boală şi tratament
- 23% spun că s-au informat singuri, iar 22% au nevoie de mai multă informare
- 54% afirmă că tratamentul actual îi ajută, în timp ce 33% nu beneficiază de un control optim al bolii
- 77% dintre respondenţi locuiesc cu familia, evidenţiind rolul esenţial al sprijinului informal
- 52% sunt pensionaţi din cauza bolii Parkinson sau a altor motive, ceea ce indică un impact semnificativ asupra vieţii profesionale
- Doar 10% au apelat la un second opinion în străinătate, sugerând acces limitat la alternative de îngrijire.
Pentru a aduce în prim-plan vocea persoanelor afectate de Boala Parkinson şi pentru a creşte nivelul de conştientizare asupra impactului acestei afecţiuni, Asociaţia pentru Sănătatea Creierului organizează, în perioada 01-30 aprilie 2026, un concurs de storytelling '#ParkinsonDay2026 - Povestea mea contează' dedicat pacienţilor şi aparţinătorilor. Iniţiativa îşi propune să încurajeze împărtăşirea experienţelor reale de viaţă, oferind un spaţiu sigur şi empatic în care poveştile pot inspira, educa şi contribui la o mai bună înţelegere a provocărilor zilnice. Cele mai relevante 10 poveşti vor fi premiate şi promovate, devenind parte dintr-un demers mai amplu de susţinere şi vizibilitate a comunităţii Parkinson din România.
Detalii despre concurs, aici.
O hartă suport cu centrele de excelenţă în diagnosticul şi tratarea persoanelor cu Parkinson, se găseşte pe website-ul asociaţiei.
Cu ocazia World Parkinson's Day 2026, asociaţia ASC face un apel deschis către întreaga comunitate - autorităţi, profesionişti din sănătate, angajatori şi publicul larg - să susţină activ persoanele care trăiesc cu boala Parkinson. Dincolo de tratament, aceşti pacienţi au nevoie de înţelegere, empatie şi acces la servicii care să le permită o viaţă demnă şi activă. Fiecare gest contează şi această zi de conştientizare este un prilej de a fi mai informaţi şi mai empatici!
Despre Asociaţia pentru Sănătatea Creierului
Asociaţia pentru Sănătatea Creierului este o organizaţie non-guvernamentală dedicată promovării sănătăţii creierului, creşterii gradului de informare asupra bolilor neurologice şi susţinerii iniţiativelor de educaţie, prevenţie şi advocacy în domeniul sănătăţii neurologice.
Asociaţia pentru Sănătatea Creierului - împreună pentru un creier sănătos pe tot parcursul vieţii
