Trichineloza (trichinoza) este o zoonoză, cauzată de larvele unui vierme parazit/nematod. Oamenii pot contracta boala după ce consumă carne crudă sau insuficient preparată termic, provenită de la animale care conţin parazitul, Trichinella.
Există mai multe specii de Trichinella (T. spiralis, T. nativa, T. britovi şi T. pseudospiralis, etc.), cu particularităţi geografice şi gazde variate, unele invadând celulele musculare gazdă şi încapsulându-se (capsulă de colagen) şi specii care nu se încapsulează. Trichinella spiralis este un parazit încapsulat şi provoacă majoritatea infecţiilor şi a deceselor umane cauzate de Trichinella. Unele specii sunt rezistente la îngheţ.1
Transmitere şi răspândire. Trichinella are ca rezervoare de infecţie animalele din imediata apropiere a omului: porcii, rozătoarele, caii, pisicile, câinii, nutriile, şobolanii, dar şi animalele sălbatice (mistreţii, urşii, vulpile, lupii, jderii, bursucii, rozătoarele de câmp, Se cconstată o largă răspândire a trichinelozei la animale din ţinuturi arctice (urs polar, vulpea polara, foca, morsa) precum şi din zone tropicale (tirgru, şacal, hienă, caşalot, orcă). Porcul şi şobolanul sunt gazdele obişnuite pentru Trichinella şi speciile gazdă cele mai parazitate.
Consumul de carne sau produse din carne crudă sau insuficient preparată termic, infestată cu larve, produce infecţii la om. Prelucrarea termică la peste 77 ̊ C distruge larvele, în schimb procedeele de fumigare, uscare şi sărare a cărnii nu distrug larvele.
Mai mulţi factori contribuie la răspândirea trichinelozei: factori culturali, comerţul global, turismul, practici deficitare de control/verificare a cărnii, care pot eşua în detectarea animalelor infectate. Trichineloza nu se transmite de la o persoană la alta.1,2
Diagnostic. În diagnosticul trichinelozei se au in vedere:
– identificarea antecedentelor şi istoricului persoanelor infectate (istoricul alimentar şi al călătoriilor, în special ingerarea de carne neverificată trichineloscopic în cele 5 săptămâni anterioare apariţiei simptomelor);
– simptomele care apar după consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic;
– teste de laborator din probe de sânge, incluzând identificarea anticorpilor împotriva larvelor
– examen microscopic din probe bioptice musculare;
– investigarea microscopică/trichineloscopică a cărnii consumate.
În primele 3-4 săptămâni, simptomele sunt nespecifice, adesea uşoare, însă depind de stadiul bolii.
În timpul fazei enterale, la 1-2 zile după ingerarea cărnii infestate cu larve, simptomele sunt diaree tranzitorie uşoară şi greaţă, vărsături, dureri abdominale superioare, febră uşoară şi stare generală de rău. La 2-6 săptămâni după ingerare, simptomele intestinale dispar şi apar simptome din stadiul parenteral: edeme periorbitale sau faciale, mialgie difuză şi o stare asemănătoare paraliziei. Severitatea bolii este în corelaţie cu numărul de larve ingerate.1,2
Prognostic. Rata mortalităţii în cazurile severe, chiar dacă au urmat tratament este de 5%. Cazurile mai uşoare tratate au un prognostic bun, simptomele dispărând în 2-6 luni.
Complicaţii. Complicaţiile apar de obicei în primele două săptămâni. Acestea sunt observate în principal în cazuri severe, dar au fost raportate şi în cazuri moderate, la persoane care au fost tratate necorespunzător (inclusiv cele pentru care tratamentul a fost început prea târziu) şi, în special, la vârstnici. Encefalita şi miocardita, care pot pune viaţa în pericol, sunt adesea prezente simultan. Dacă infecţia este gravă, este posibil să apară dificultăţi de coordonare a mişcărilor şi probleme cardiace şi respiratorii. Cazurile severe pot cauza decesul.1,2,3
Tratamentul se va face numai la recomandarea medicului. Administrată în primele 3 zile de la debutul bolii, terapia previne invazia musculară şi progresia bolii. Tratamentul constă în administrarea de antihelmintice, conform recomandărilor medicale.
După ce larvele s-au stabilit în celulele musculare scheletice (la 3-4 săptămâni după infecţie), tratamentul poate să nu elimine complet parazitul şi simptomele asociate acestuia. În cazuri mai severe, este necesară suplimentarea tratamentului cu steroizi.1,2
Se recomandă prezentarea la medic sau la spital în cazul în care o persoană, după ce a consumat sau a gustat carne de porc sau de vânat insuficient preparată termic, manifestă cel puţin trei dintre următoarele simptome:
• febră,
• sensibilitate şi dureri musculare,
• diaree,
• edem facial,
• hemoragii subconjunctivale, subunghiale şi retiniene.
Prevenirea.
Prevenirea infecţiei se bazează pe procesarea corectă şi prepararea termică a cărnii, verificarea trichineloscopică a cărnii şi păstrarea la temperaturi adecvate înainte de consum, precum şi pe verificarea animalelor sacrificate, conform normelor obligatorii
• Inspecţie regulată a abatoarelor şi a unităţilor de procesare a cărnii.
• Afumarea sau sărarea cărnii nu ucide chisturile. Congelarea cărnii se face 20 de zile la -15°C, 10 zile la -23°C sau 6 zile la -30°C. Temperatura minimă care ucide larvele este de 71,1 °C.
• Curăţarea maşinilor de tocat carne şi a celorlalte unelte după fiecare utilizare.
• Educarea consumatorilor cu privire la riscurile consumului de carne crudă sau insuficient gătită, promovarea practicilor sigure de gătit.
• Spălarea mâinilor cu apă caldă şi săpun înainte de pregătirea alimentelor şi după manipularea cărnii crude.1,2
Reglementările moderne privind creşterea porcilor comerciali şi liniile directoare privind gătirea cărnii de porc au contribuit la reducerea riscului de trichineloză. 1
România a înregistrat în anul 2024 un număr de 57 cazuri de boală (0,30‰oo), de aproximativ două ori mai mare decât cazurile înregistrate în 2023 şi de aproximativ 4 ori mai mare decât în 2022 (in 2023 31 cazuri – 0,16%ooo iar în 2022, 16 cazuri – 0,08%ooo), conform Anuarului de Statistică Sanitară 2024, INSP.
Dat fiind că Decembrie este luna în care la noi în ţară se sacrifică porci în gospodării, iar apoi se consumă carnea sub diferite forme, cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuţi în gospodărie, deoarece aceştia, nefiind vânduţi prin comerţ cu amănuntul, nu sunt supuşi inspecţiei veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate.
În aceste condiţii este esenţial ca oamenii să fie informaţi cu privire la măsurile pe care le pot lua în gospodării, astfel încât să poată preveni apariţia bolii.
Măsuri utile de prevenire a îmbolnăvirii la nivelul gospodăriilor:
- achiziţionaţi animale din unităţi avizate sanitar veterinar;
- aprovizionaţi-vă cu carne şi preparate din carne din unităţi comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar;
- trimiteţi probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie în centre autorizate ale autorităţilor sanitar- veterinare, pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic) şi consumaţi carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic;
- trimiteţi probe din carnea de vânat în centre autorizate ale autorităţilor sanitar- veterinare, pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic) şi consumaţi carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic;
- nu consumaţi carnea, până când nu este complet gătită; procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp;
- gătiţi carnea, carnea tocată şi vânatul sălbatic, astfel înât să se atingă temperatura de peste 71°C în toată masa de carne (până carnea îşi schimbă culoarea din roz în gri);
- curăţaţi bine toate ustensilele care ating carnea;
- curăţaţi bine maşinile de tocat carne înainte şi după folosirea acestora la tocarea cărnii de porc/vânat şi curăţaţi toate suprafeţele şi a intrumentele folosite în această activitate;
- spălaţi-vă bine mâinile după manipularea cărnii crude;
- evitaţi hrănirea animalelor cu resturi crude /măruntaie/sânge, provenite de la vânat/porc, prelucraţi termic aceste produse din carne care urmează sa fie hrană pentru animale (de companie/ din gospodărie/porci).
- preveniţi apariţia rozătoarelor în gospodăria în care se cresc porci.
Atenţie! Oamenii se îmbolnăvesc de trichineloză numai prin consumul de carne crudă insuficient gătită, provenită de obicei de la porcul din gospodărie sau comercializată inadecvat, neautorizată sanitaro-veterinar. Recomandarea fermă este de testare a cărnii de porc sau de mistreţ.
O persoană bolnavă nu transmite boala altei persoane. Prezentaţi-vă la medic la primele semne de boală!
1 https://www.cdc.gov/trichinellosis/about/index.html
2 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK536945/
3 http://www.trichinellosis.org/uploads/FAO-WHO-OIE_Guidelines.pdf
4 Anuarul de Statistică Sanitară 2024, INSP Bucureşti
