Declarată bestsellerul nr. 1 de către publicaţiile New York Times şi Washington Post, Totul e tuberculoză. Istoria şi tenacitatea celei mai letale boli infecţioase, cartea celebrului autor John Green, porneşte de la o observaţie directă şi incomodă: tuberculoza nu este doar o boală a trecutului, asociată cu literatura romantică sau cu imaginile sanatoriilor de la începutul secolului XX. Ea este o patologie a unei realităţi contemporane, dură şi persistentă care, deşi poate fi prevenită şi tratată, rămâne boala infecţioasă cu cea mai mare rată de mortalitate la nivel global, cauzând peste un milion de decese anual.
„În aceste vremuri dificile, comunitatea medicală globală este norocoasă să se poată baza pe Green şi pe activismul său inspirator”, evaluează publicaţia The Lancet volumul care a fost inclus de revista TIME în lista celor mai influente 100 de persoane din lume.
Recent lansată în România la Editura Trei, Totul e tuberculoză pleacă de la o întâlnire. Cea dintre John Green şi Henry Reider, un tânăr pacient cu tuberculoză de la Spitalul Guvernamental Lakka din Sierra Leone. Relaţia construită în jurul acestei întâlniri devine firul narativ care leagă dimensiunea personală de cea globală. Boala capătă chip, voce şi context, ieşind din zona statisticilor şi intrând într-o zonă concretă, umană.
John Green spune povestea lui Henry, împletind-o cu relatări ştiinţifice şi sociale referitoare la umanitatea configurată de tuberculoză şi explorând felul în care alegerile noastre pot modela viitorul bolii. Unul dintre argumentele centrale este că tuberculoza nu persistă din lipsă de soluţii medicale, ci din lipsă de acces, inegalitate socială şi voinţă colectivă.
Cartea urmăreşte evoluţia tuberculozei din Antichitate până în prezent, folosind povestea lui Henry drept exemplificare, dar şi ca punct de ancorare pentru felul în care boala a fost înţeleasă şi reinterpretată. Dovezi ale existenţei ei apar încă din Egiptul antic, acum aproximativ 5000 de ani, iar ulterior este descrisă în aproape toate culturile, de la China şi textele ebraice până la medicina greacă. De-a lungul secolelor, imaginea tuberculozei se schimbă constant, ajungând ca în Europa şi SUA secolelor XVIII şi XIX să fie puternic romantizată, în ciuda realităţii sale devastatoare. Tuberculoza era uneori asociată, prin simptomele sale, cu frumuseţea feminină: paloarea, slăbirea corpului, ochii mari şi obrajii febrili devin standarde estetice, iar boala este descrisă chiar ca o „maladie măgulitoare”. Pe de altă parte, este legată de ideea de geniu şi sensibilitate artistică, fiind invocate frecvent nume de poeţi şi creatori care au murit de tuberculoză, într-un context în care se considera că „geniul merge adesea mână în mână cu declinul rapid şi moartea timpurie”.
Autorul consideră că tuberculoza este, în multe privinţe, o boală a „cercurilor vicioase”: o boală a sărăciei care agravează sărăcia. O boală care agravează alte boli, de la HIV la diabet. O boală a sistemelor de sănătate slabe care slăbeşte sistemele de sănătate. O boală a malnutriţiei care agravează malnutriţia. Şi o boală a stigmatizaţilor care agravează stigmatizarea. „În faţa tuturor acestor probleme, e uşor să disperăm. Tuberculoza nu se mulţumeşte să se lase purtată pe râul întortocheat al nedreptăţii; ea îl lărgeşte şi îl adânceşte”, precizează autorul cărţii Totul e tuberculoză.
Deşi este o boală tratabilă şi care poate fi prevenită, ea rămâne cea mai letală boală infecţioasă la nivel global. Această contradicţie devine miza etică a cărţii care urmăreşte şi călătoria lui Henry şi lupta sa cu această boală care arată, dincolo de date şi explicaţii, cine trăieşte şi cine nu, în funcţie de locul în care se naşte, de accesul la tratament şi de felul în care sunt distribuite resursele medicale. Povestea lui Henry devine astfel un exemplu concret al unei realităţi globale, în care progresul ştiinţific coexistă cu inegalităţi profunde, iar tuberculoza rămâne nu doar o problemă medicală, ci şi una socială, economică şi morală.
Această perspectivă explică şi modul în care cartea a fost primită de public şi critici, nu doar ca o analiză riguroasă, ci şi ca un demers plin de compasiune. The Associated Press remarcă „atenţia profundă şi umană acordată fiecărui cuvânt”, iar publicaţia Psychology Today subliniază că „Totul e tuberculoză nu este despre o boală din vechime. Este despre ce înseamnă să fii om, despre cum înţelegem suferinţa, cum reacţionăm la ea şi ce se întâmplă atunci când privim în altă parte.”
Despre John Green
John Green a urmat cursurile şcolii Indian Springs, lângă Birmingham (Alabama), apoi a studiat la Kenyon College, în Ohio, unde a avut dublă specializare în limba engleză şi studii religioase. După absolvirea din 2000, a lucrat ca student capelan într-un spital de copii şi a luat în calcul o carieră de preot episcopal. Experienţa directă cu pacienţii, confruntarea cu boala şi pierderea l-au orientat însă spre alt drum, acela de a deveni scriitor. Şi-a început parcursul profesional în domeniul editorial ca asistent şi editor de producţie la revista Booklist din Chicago. În aceeaşi perioadă a colaborat cu National Public Radio, pentru emisiunea All Things Considered, precum şi cu postul de radio public WBEZ.
Printre distincţiile sale se numără Printz Medal, Printz Honor şi Edgar Award. A fost de două ori finalist la LA Times Book Prize. Împreună cu fratele său, Hank, a creat numeroase proiecte video online, inclusiv Vlogbrothers şi canalul educaţional Crash Course.
Autorul face parte din consiliul de administraţie al organizaţiei globale nonprofit de sănătate „Partners In Health” şi a fost unul dintre vorbitorii de la reuniunea la nivel înalt a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind lupta pentru eradicarea tuberculozei. Locuieşte împreună cu familia sa în Indianapolis, SUA. Poate fi găsit la www.johngreenbooks.com sau la www.tbfighters.org, o organizaţie care luptă pentru a pune capăt tuberculozei. De acelaşi autor, la Editura Trei au apărut, printre altele: Căutând-o pe Alaska, Sub aceeaşi stea, Un şir infinit de ţestoase, Antropocenul acum, De 19 ori Katherine.
