Cu sprijinul OMS, UNICEF a ministerelor sănătăţii din diferite ţări precum şi cu parteneri ai societăţii civile, Săptămâna Mondială a Alăptării este organizată în fiecare an în prima săptămână a lunii august.
Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân este celebrată, în peste 120 de ţări, dintr-un motiv foarte simplu, alăptarea este una dintre cele mai eficiente modalităţi de a oferi copiilor de pretutindeni cel mai bun început în viaţă. Este un moment pentru a recunoaşte alăptarea ca fiind primul pas pentru sănătate, dezvoltare şi echitate pe tot parcursul vieţii.
OMS şi UNICEF recomandă mamelor să înceapă să alăpteze în decurs de o oră de la naştere şi să alăpteze exclusiv în primele şase luni de viaţă ale bebeluşului– adică să nu se administreze alte alimente sau lichide, nici măcar apă. Sugarii ar trebui să fie alăptaţi la cerere, adică de câte ori are nevoie copilul, zi sau noapte. Este recomandat să nu se utilizeze biberoane, tetine sau suzete. De la vârsta de şase luni, copiii ar trebui să înceapă să consume alimente complementare sigure şi adecvate, în timp ce continuă să fie alăptaţi până la vârsta de doi ani sau mai mult.
Se estimează că, anual 2,7 milioane de decese la copii, sunt atribuite subnutriţiei, acestea reprezentând 45% dintre toate decesele copiilor. Hrănirea corectă şi adecvată a sugarilor şi a copiilor mici este esenţială pentru îmbunătăţirea supravieţuirii copiilor şi pentru promovarea creşterii şi dezvoltării sănătoase a acestora. Primii 2 ani de viaţă ai unui copil sunt deosebit de importanţi deoarece alimentaţia optimă în această perioadă va reduce rata morbidităţii, a mortalităţii, precum şi riscul de boli cronice contribuind astfel la o mai bună dezvoltare generală a copilului. Alăptarea este unul dintre primii factori de protecţie durabilă a sănătăţii copilului. Alăotarea este recomandată până când copilul împlineşte 6 luni, dar continuarea alăptării este benefică atât pentru sănătatea copilului cât şi a mamei. Într-adevăr, laptele matern este un aliment unic, gratuit, de calitate, şi de neînlocuit, iar caracteristicile sale nu pot fi găsite în produsele de lapte comerciale.
Prin alăptare:
- Se stabileşte o legătură privilegiată între mamă şi nou născut;
- Bebeluşul recunoaşte mirosul mamei sale şi pe cel al laptelui ei, la fel ca şi mama care ştie să distingă mirosul bebeluşului ei, ataşamentul fiind realizat în jurul mirosului recunoscut;
- Se întăreşte încrederea reciprocă, încrederea bebeluşului în mamă, care îi îndeplineşte cererea şi încrederea în sine a mamei care se vede şi se simte competentă;
- Laptele matern oferă bebeluşului tot ce are nevoie să crească: anticorpi, vitamine, săruri minerale, oligoelemente, zaharuri, grăsimi, proteine, toate în cantităţile potrivite;
- Laptele matern favorizează o bună digestie, nu oboseşte rinichii, nici ficatul şi limitează gazele;
- Se oferă protecţie împotriva alergiilor: laptele matern ajută la reducerea riscului de alergii la copiii care sunt predispuşi ereditar;
- Se previne obezitatea: bebeluşii alăptaţi par mai puţin expuşi riscului de obezitate în copilărie şi adolescenţă;
- Se oferă protecţie împotriva altor boli: bebeluşii alăptaţi au risc mai mic de a dezvolta astm şi diabet de tip 1;
- Se reduce riscul apariţiei anumitor tipuri de cancer la mamă, cum ar fi cele de sân şi ovar;
- Se reduce riscul de hipertensiune arterială şi diabet de tip 1 la mamă;
- Se oferă protecţie împotriva germenilor datorită anticorpilor mamei: copilul neavând încă un sistem imunitar bine dezvoltat.
Cu investiţiile potrivite, ţările pot creşte semnificativ ratele de alăptare exclusivă – evidenţiate
prin progresele înregistrate în ultimul deceniu la nivel global. Cu aproximativ 10% mai mulţi sugari sunt astăzi alăptaţi exclusiv în primele 6 luni de viaţă faţă de 2013, unele ţări înregistrând creşteri de 20% în aceeaşi perioadă.
Activităţile de informare şi educare a mamelor şi a familiilor acestora cu privire la beneficiile alăptării pot determina o schimbare de atitudine în rândul mamelor care nu şi-au propus să susţină acest comportament. O informare corectă poate determina creşterea numărului de mame care practică alăptatul exclusiv, contribuind astfel la o alimentaţie corectă a nou-născuţilor.
Sursa: Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Surse bibliografice:
- https://www.santepubliquefrance.fr/determinants-de-sante/nutrition-et-activite-physique/documents/brochure/le-guide-de-l-allaitement-maternel
- https://www.unicef.org/romania/media/4436/file/Policy%20Brief%20-%20RO.pdf
- https://www.who.int/campaigns/world-breastfeeding-week/2025